Comuna Calafindești, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Calafindești
Kalafindestie
—  Comună  —
Biserica de lemn din Calafindești (1900)
Biserica de lemn din Calafindești (1900)
Stemă
Stemă
Calafindești se află în România
Calafindești
Calafindești
Calafindești (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°51′22″N 26°7′33″E / 47.85611°N 26.12583°E / 47.85611; 26.1258347°51′22″N 26°7′33″E / 47.85611°N 26.12583°E / 47.85611; 26.12583

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 147580
Atestare documentară 15 martie 1490

Reședință Calafindești
Componență Calafindești, Botoșanița Mare

Guvernare
 - Primar Loghin Saviuc[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 24 km²
Altitudine 409 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2549 locuitori
 - Densitate 106,21 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.694 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727105

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Calafindești (în germană Kalafindestie) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botoșanița Mare și Calafindești (reședința).

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Teritoriul satului se află într-o subunitate a Podișului Sucevei, în Podișul Dragomirnei, din punct de vedere regional făcând parte din provincia istorică Bucovina. Orașele cele mai apropiate de Calafindești sunt: Siret (11 km), Rădăuți (25 km) și Suceava (32 km).

Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertură sedimentară formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternanțe de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, satul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Țăranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru ca teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horaiț. Pe lângă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai există și câteva platouri secundare.

Clima caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influențelor din estul Europei. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între valorile de 7-8 °C. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie, temperatura medie fiind de 18 °C, în luna ianuarie înregistrându-se cele mai scăzute valori, media fiind de –4,5 °C. Cantitatea de precipitații este legată de dinamica atmosferică, reflectând dispunerea în cadrul continentului european. Media multianuală a precipitațiilor atinge valori cuprinse între 550 și 650 mm/an, cele mai mari valori înregistrându-se în timpul verii, iarna înregistrându-se cele mai scăzute valori. Vânturile dominante sunt cele de NV, cele de E si NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed.

Rețeaua hidrografică a satului este compusă din pâraiele Horaiț, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horaiț străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvorăște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important avându-l și apele subterane

Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri.

Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominanță a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul (Querqus robur). Pe lângă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase ca molidul (Piceea excelsa). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguneea), zmeur (Robur idaeus), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuță (Poa nemoralis), păiuș (Festuca altissima), toporași (Viola odorata), ghiocei (Galanthus nivalis), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofilă : rogozul (Carex acuta, Carex riparia) și papura (Typha angustifolia). În mod special, trebuie amintită rezervația floristică de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horaiț. Aici se întâlnesc varza iepurelui (Ligularia glauca) și laleaua pestrița (Filitillaria meleagris).

Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere ca porcul mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), dihorul (Mustella putorius), iepurele de câmp (Lepus europaeus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de casă (Mus musculus). Păsările întâlnite în zonă sunt : ciocănitoarea (Dentrocopas major), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broasca râioasă, șopârle etc.) și nevertebrate (păianjeni, lăcuste etc.).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15 martie 1490 prin care Domnul Moldovei întărea Episcopiei Rădăuți nu mai puțin de 50 biserici cu popă cu toate dările, biserici care au fost date acestei episcopii încă de bunicul său, Alexandru cel Bun(1400-1432) cel mai probabil în anul 1417. În secolul al XVII-lea satul Calafindești era proprietate a familiei boierului Ciogolea Pătrașco. Ulterior, aceasta ajunge proprietate a familiilor boierești Palade, Sturza și Neculce. În secolul al XIX-lea o mare parte a terenurilor agricole ajung în posesia armenilor Kapri (Michael, Albina și Emanuel Kapri). În perioada habsburgică comuna Calafindești a făcut parte din districtul Siret, iar din anul 1925 a aparținut județului Rădăuți. În 1939 satul Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în anul 1968 localitățile Șerbăuți și Călinești-Arini (azi Călinești Cuparencu). În anul 2003 ultimele două localități se desprind, formând comuna Șerbăuți.

Stema Comunei Calafindesti[modificare | modificare sursă]

Descrierea stemei.[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Calafindesti

Stema comunei Calafindesti se compune dintr-un scut albastru, cu un arbore dezradacinat, de aur. Chef-ul scutului, rosu, incarcat cu doi cai in mers, afrontati, de argint. Scutul este timbrat cu o coroana murala cu un turn de argint.

Semnificatiile elementelor insumate:[modificare | modificare sursă]

Propunerea de stema a comunei Calafindesti asigura concordanta elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural si traditia istorica ale comunei, respectand traditia heraldica a acestei zone si legile stiintei heraldicii.

Coroana murala cu un turn de argint semnifica faptul ca asezarea este comuna.

Stema comunei contine un tei auriu dezradacinat (aminteste de evenimentul din 13 iulie 1873, cand au murit 7 oameni impuscati de jandarmii adusi de baronul Michael von Kapri) si doi cai argintii afrontati, ca simbol al ocupatiei locuitorilor.

Instituții[modificare | modificare sursă]

Biserica[modificare | modificare sursă]

Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), prima construcție bisericească a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775, construcție din lemn de stejar și brad, acoperită cu șindrilă și care avea dimensiunile de 20 metri lungime și 8 metri lățime. În apropierea acesteia s-a construit în perioada 1935-1950 o a doua biserică din piatră cu dimensiuni de 30m/16m. În apropierea acesteia s-a ridicat în 1946 o clopotniță din piatră cu dimensiunea de 5m/5m, care deține 4 clopote datate la 1797, 1799, 1884 și unul nedatat (probabil la fel de vechi ca primele două). Casa parohială a fost construită în anul 1911 din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din 6 camere. Între preoții parohi care au slujit bisericii sunt amintiți Mihai Bendevschi, Vasile Turtureanu și Vasile Onica.

Școala[modificare | modificare sursă]

Prima școală din satul Calafindești apare în anul 1875 în locuința gospodarului Poclitar Irimie, pentru ca un edificiu propriu să fie construit de abia în anii 1883-1884 când cursurile învățătorilor erau ținute în fața unui număr de 83 de elevi. Numărul acestora va crește permanent sub îndrumarea învățătorilor Dionisie Paulovici(1884 - 1888), Andronic Motrescul (1888 - 1897), Lucas Buliga (1897 - 1912), Aurelian Diaconescu (1906 - 1940), Emilian Casparovici (1926-1946). Astăzi școala beneficiază de două clădiri: una construită în 1958, cea de-a doua fiind construită în 1973.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Calafindești

     Români (99,25%)

     Altă etnie (0,74%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Calafindești

     Ortodocși (69,32%)

     Penticostali (20,24%)

     Baptiști (7,17%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2,7%)

     Altă religie (0,54%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calafindești se ridică la 2.549 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.694 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (99,25%). Pentru 0,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,32%), dar există și minorități de penticostali (20,24%), baptiști (7,18%) și adventiști de ziua a șaptea (2,71%). Pentru 0,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Calafindești

     Români (97,5%)

     Germani (1,25%)

     Evrei (0,75%)

     Altă etnie (0,5%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Calafindești

     Ortodocși (96,7%)

     Baptiști (1,45%)

     Mozaici (0,75%)

     Altă religie (1,1%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Calafindești se ridica la 1704 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,5%), cu o minoritate de germani (1,25%) și una de evrei (0,75%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (1 persoană), ruși (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,7%), dar existau și baptiști (1,45%) și mozaici (0,75%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (9 persoane), romano-catolici (9 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).

Note[modificare | modificare sursă]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Calafindești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Loghin Saviuc[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[1]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 4            
Candidat independent 1            
  1. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx.