Comuna Fântânele, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fântânele
—  Comună  —
Biserica de lemn din Bănești
Biserica de lemn din Bănești
Stemă
Stemă
Fântânele se află în România
Fântânele
Fântânele
Fântânele (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°34′28″N 26°31′57″E / 47.57444°N 26.53250°E / 47.57444; 26.5325047°34′28″N 26°31′57″E / 47.57444°N 26.53250°E / 47.57444; 26.53250

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 148453

Reședință Fântânele
Componență

Guvernare
 - Primar Vasile Hîj[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 39,81 km²
Altitudine 249 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 4848 locuitori
 - Densitate 121,77 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.912 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727230

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Fântânele este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Bănești, Cotu Dobei, Fântânele (reședința), Slobozia și Stamate.

Date generale[modificare | modificare sursă]

Comuna Fântânele este parte a județul Suceava fiind formată din satele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia.

Acestea se fac remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importantă Biserica de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraică pe piatră. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele. Comuna este poziționată la o distanță de 7 km de comuna Verești, fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul Siret la 30 km de Suceava, 40 km de Botoșani și de Fălticeni, pe drumul județean DJ 290 ce duce spre Suceava, dar și pe drumul comunal DC 65. Cu trenul se poate ajunge până în halta Bănești. Populația din comuna Fântânele era, la ultimul recensământ, de 4.985 de persoane, iar forța de muncă angajată de 10%. Locuitorii sunt specializați în diverse meșteșuguri, dar cele mai importante activități la nivelul zonei vizează agricultura și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, II și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor.

Relief și climă[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Fântânele este situată la marginea sudică a dealului Dragomirna, subunitate a Podișul Sucevei. Comuna este așezată într-o regiune de coline și dealuri cu profil asimetric, cea mai mare parte fiind ocupată de terasele de confluență ale Sucevei cu Siretul.

Așezarea sa în Podișul Sucevei, în apropierea confluenței râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanță de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluență a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Siretului. Spre râul Suceava, panta este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Siretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluență a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de luncă inundabile cu bălți (Bălăneasa Râioasă, Puturoasa, Balta lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Sirețele). În anii cu ploi abundente, Siretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele.

Comuna are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a două râuri determină o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu marginea munților, vântul suflând în unele perioade destul de puternic. Sunt cazuri când după ce suflă vântul două-trei zile dinspre N-V, acesta să-și schimbe direcția dinspre S-E. Precipitațiile sunt în strânsă legătură cu distribuția lunară și anuală a temperaturii, cu regimul vânturilor și cu altitudinea. Media anuala a precipitațiilor este de 555 mm, cele mai mari cantități fiind semnalate la începutul verii în perioada mai - iunie. Temperatura medie anuală este de 8º. În perioada verii, temperatura medie este de 18º.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Spitalul din Fântânele. Boierii din comună au donat viitorului spital un teren de 5 ha teren arabil, pentru ca acesta să fie independent financiar. La construcţia spitalului, care s-a desfăşurat în perioada vara anului 1903 - vara anului 1904, au participat locuitorii comunei. Participanţii la Răscoala din 1907, care au fost răniţi în Gara Paşcani, au fost transportați și tratați la spitalul din Fântânele, singurul spital din zonă. Spitalul a fost renovat de MD Hearts Churches Romania Relief Anglia în iulie 1996.

Comuna Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apa Siretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltică pe văile Siretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populație din timpuri străvechi, care se ocupa cu agricultura și cu creșterea animalelor. În documente, satul Fântânele apare și sub denumirea de Stârceni.

Într-un document din 22 martie 1621, Alexandru Ilieș întărește schimbul de moșii: Mitropolia Moldovei dă satul Stârceni Ținutului Sucevei și primește satul Udești de la Ionașco Gheghea. Mai târziu, în anul 1662, satul ajunge în proprietatea vistiernicului Iordache Cantacuzino. În catastiful general al tuturor banilor pe care i-a dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arată: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani.

În anul 1803, satul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea.

Atestarea satului Bănești[modificare | modificare sursă]

Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Siretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri.[5] O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea pe din sus de Hilișeni (Chilișeni).

Satele Bănești și Fântânele au aparținut o lungă perioadă, potrivit documentelor, familiei boierești Canano (Cănănău). După ce timp de 10 ani (1864-1874) s-a numit comuna rurală Bănești, începând din 1874 comuna poartă denumirea de Fântânele.

Vecini[modificare | modificare sursă]

Verești satul Bănești
Râul Suceava și satul Chilișeni Roza vânturilor.png Râul Siret și comuna Corni
orașul Liteni

Religie[modificare | modificare sursă]

Principalul obiectiv turistic din aceastǎ comună este Biserica de lemn din Bănești.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Fântânele

     Români (98.18%)

     Necunoscută (1.46%)

     Altă etnie (0.35%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Fântânele

     Ortodocși (90.42%)

     Penticostali (3.89%)

     Creștini după evanghelie (3.52%)

     Necunoscută (1.46%)

     Altă religie (0.68%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la 4.848 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.912 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru 1,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,43%), dar există și minorități de penticostali (3,9%) și creștini după evanghelie (3,53%). Pentru 1,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Fântânele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Hîj[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 5          
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Mișcarea Populară 1          
Uniunea Națională pentru Progresul României 1          
Partidul România Unită 1          

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ "Documente privind istoria României, A. Moldova, - DIR - sec. XVII", vol. 5 (București, 1957), p. 102
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]