Huțuli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Huțuli
Гуцули
Polska1930.jpg
Huțuli, 1930
Populație totală

25,290

Regiuni cu populație semnificativă
 Ucraina 21,400 (2001)[1]
 România 3,890[2]
Limbi vorbite
Ucraineană
Religii
Catolici de rit bizantin, ortodocși, cu mici minorități catolice
Grupuri înrudite sau legate cultural
Lemkieni, Gorali, Ruteni, Boiki


Huțulii sau huțanii (în ucraineană гуцули, transliterat huțulî, în poloneză hucuł) sunt un subgrup etnic ce trăiește în Bucovina, Maramureș, Transcarpatia și Pocuția. Huțulii îi spun teritoriului pe care locuiesc Huțulșcina (Гуцульщина), numit în română și Țara Huțulilor.

În România, huțulii locuiesc în comunele Brodina, Breaza, Cârlibaba, Moldova-Sulița, Moldovița, Izvoarele Sucevei, Vatra Moldoviței și Ulma (din județul Suceava) și în comunele Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus și Ruscova (din județul Maramureș) și în satele și cătunele aferente.

Istoricii îi consideră ca având origini dacice, slave, cumanice sau chiar mongole. Nicolae Iorga a scris că huțanii sunt țărani români deznaționalizați[3] După Eminescu, acești huțuli sunt dacii slavizați, pe când românii sunt dacii romanizați. (Mihai Eminescu, 1876)[necesită citare]

De multe ori huțulii au fost în mod oficial considerați un subgrup de ucraineni.[4] Cu toate acestea, huțuli nu par a fi o etnie de sine stătătoare. Aceștia par a se înrudi, mai mult cultural decât lingvistic, cu alte populații slavone ce locuiesc în Munții Carpați și în Transcarpatia, și anume cu boikii, rutenii, lemkii și goralii.

Portul este vizibil distinct de cel al populațiilor învecinate, muzica are unele elemente comune cu cea maghiară, în vreme ce unele obiceiuri își găsesc analogii la alte populații carpatice, cum ar fi maramureșenii vorbitori de română. Huțulii sunt cei care au dus mai departe faima încondeierii ouălor, încrustațiilor în lemn și os, dar și portul popular din zona de munte. După istoricul Mihai Iacobescu, numele populației ar veni de la termenul de huțan, nume dat inițial cailor, extins apoi și utilizat și pentru populație [5]

Lingvistul Eugen Lozovan a descris peste 300 de nume de locuri românești în spațiile locuite de huțuli în Carpații Păduroși: Bahnyszora, Padurowatyj, Munczeluk, Kiczera, Brusturak, etc[6]

În România, huțulii dispun de o organizație proprie, UGAEH („Uniunea Generală a Etniei Huțule”), care a inițiat Festivalul Huțulilor, la Herghelia Lucina din comuna Moldova-Sulița, celebră pentru caii de rasă huțulă crescuți acolo. Festivalul a devenit o manifestație anuală, ținută de obicei în prima duminică din iulie.

Conform reprezentanților huțulilor, aceștia au preferat să se declare români pentru a evita asimilarea de către ucraineni[7]

În județul Maramureș, huțulii dispun de organizație reprezentativă denumită Fundația Ucrainenilor Huțuli din România. Fundația este înregistrată în Registrul Național ONG în anul 1998. MembruL fondator și președintele executiv al organizației este domnul Vasile Popovici, din localitatea Repedea, județul Maramureș. Anual, în ultima sâmbătă și duminică a lunii iulie, în localitatea Repedea, județul Maramureș, fundația organizația Festivalul Internațional de etnografie și folclor ,,Huțulii''. Festivalul face parte din Programul cultural prioritar al Consiliului Județean Maramureș. Scopul Fundatiei Ucrainenilor Hutuli din Romania este non-profit, fara caracter politic, sindical sau religios si urmareste realizarea de activitati culturale sau filantropice in interesul nepatrimonial al membrilor sai si al societatii in general. Misiunea organizatiei este cunoasterea, pastrarea, promovarea, conservarea culturii traditionale si popularizarea istoriei, a traditiilor si valorilor culturale a ucrainenilor hutuli, precum si promovarea intelegerii si prieteniei intre toate etniile din Romania, pe baza respectului reciproc si a tolerantei.

Obiectivele Fundatiei sunt: Protejarea, conservarea si punerea in valoare a culturii traditionale hutule, precum si asigurarea accesului egal la invatare si promovare pe toata durata vietii, in functie de nevoile si cerintele individuale; Realizarea actiunilor de caritate, promovarea actiunilor de interes social si sprijinirea persoanelor in stare de nevoie sociala si materiala prin distribuirea periodica a patrimoniului fundatiei, constituit la nivelul acesteia.

PL Hutsulenpferd.jpg

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Huțuli
Nicolae Iorga - Românismul în trecutul Bucovinei.pdf

Video