Comuna Fundu Moldovei, Suceava
| Fundu Moldovei | |||
| — comună — | |||
 Casă din Fundu Moldovei expusă la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București | |||
| |||
 Fundu Moldovei (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°31′44″N 25°25′57″E / 47.52889°N 25.43250°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Suceava | ||
| SIRUTA | 148765 | ||
| Reședință | Fundu Moldovei | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Fundu Moldovei[*] | Tudor-Ion Zdrob[*][3][4] ( PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 175,79 km² | ||
| Altitudine | 726 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 3594 locuitori | ||
| - Densitate | 20,44 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 727265 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor.
Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a județuli Suceava, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România.
Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viața culturală în general.
Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, atât ca "performanțe" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât și ca origini - înaintașii celor de astăzi au dansat și s-au bucurat de succes în 1908 la Viena și în 1937, la Londra.
Fundu Moldovei este gazda Festivalului "Buna Vestire", festival de cântece și poezii religioase ce se desfășoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care are ca scop valorificarea tradițiilor ortodoxe și etalarea unor forme de artă populară.
Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri și tradiții, așa cum în unele părți le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viața omului - naștere, nuntă, înmormântare - și la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate.
Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Fundu Moldovei
Români (98,38%)
Necunoscută (1,44%)
Altă etnie (0,16%)
Componența confesională a comunei Fundu Moldovei
Ortodocși (91,81%)
Adventiști de ziua a șaptea (5,89%)
Necunoscută (1,55%)
Altă religie (0,72%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundu Moldovei se ridică la 3.594 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.146 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,39%). Pentru 1,45% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,82%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (5,9%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Fundu Moldovei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Tudor-Ion Zdrob[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 5 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||||
Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Fundu Moldovei
Români (73,34%)
Germani (23,6%)
Evrei (2,5%)
Altă etnie (0,56%)
Componența confesională a comunei Fundu Moldovei
Ortodocși (70,08%)
Romano-catolici (13,08%)
Mozaici (2,5%)
Evanghelici\Luterani (11,05%)
Adventiști (0,42%)
Altă religie (2,87%)
Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fundu Moldovei se ridica la 4.288 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (73,34%), cu o minoritate de germani (23,6%) și una de evrei (2,5%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (2 persoane), polonezi (3 persoane), maghiari (1 persoană), ruși (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,08%), dar existau și romano-catolici (13,08%), mozaici (2,5%), evanghelici\luterani (11,05%) și adventiști (0,42%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (7 persoane), baptiști (3 persoane), altă religie (13 persoane), religie nedeclarată (6 persoane) și fără religie (14 persoane).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Fundu Moldovei - 80 de ani de la prima campanie monografică 1928-2008, dr Paula Popoiu - [1]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Jocuri de copii de acum 80 de ani, 22 martie 2009, Carmen Anghel-Dobre, Jurnalul Național