Sari la conținut

Comuna Ipotești, Suceava

47°37′18″N 26°17′4″E (Comuna Ipotești, Suceava) / 47.62167°N 26.28444°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ipotești
Іпотешти, Ipotestie
—  comună  —
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ipotești
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ipotești
Stemă
Stemă
Map
Ipotești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°37′18″N 26°17′4″E ({{PAGENAME}}) / 47.62167°N 26.28444°E

Țară România
Județ Suceava

SIRUTA146281
Atestare documentară1586

ReședințăIpotești
ComponențăIpotești, Lisaura, Tișăuți

Guvernare
 - primar al comunei Ipotești[*]Dumitru Gulei[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total22,82 km²
Altitudine maximă385 m.d.m.
Altitudine minimă368 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total9.346 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal727325

Prezență online

Amplasarea comunei Ipotești în cadrul județului Suceava
Amplasarea comunei Ipotești în cadrul județului Suceava
Amplasarea comunei Ipotești în cadrul județului Suceava

Ipotești (în germană Ipotestie, în ucraineană Іпотешти[2]) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ipotești (reședința), Lisaura și Tișăuți.

Situată la 3 km de sud-estul municipiului Suceava, comuna Ipotești este formată din satele: Tișăuți, Lisaura și Ipotești. Comuna Ipotești este situată pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetății (368 m) și Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni.

Teritoriul comunei Ipotești este încadrat din punct de vedere administrativ de unitățile teritoriale aparținând: municipiului Suceava (Nord), comunei Bosanci (Sud), orașului Salcea (Est) și comunei Moara (Vest). Comuna Ipotești se întinde pe o suprafața 2282 Ha.




Componența etnică a comunei Ipotești

     Români (88,66%)

     Alte etnii (0,53%)

     Necunoscută (10,81%)


Componența confesională a comunei Ipotești

     Ortodocși (59,99%)

     Penticostali (19,23%)

     Baptiști (5,82%)

     Creștini după evanghelie (1,09%)

     Alte religii (1,93%)

     Necunoscută (11,94%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ipotești se ridică la 9.346 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.635 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,66%), iar pentru 10,81% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,99%), cu minorități de penticostali (19,23%), baptiști (5,82%) și creștini după evanghelie (1,09%), iar pentru 11,94% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Ipotești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Gulei[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat3       
Partidul Mișcarea Populară3       
Partidul PRO România2       

Recensământul din 1930

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Ipotești

     Români (99,5%)

     Ruși (0,5%)



Componența confesională a comunei Ipotești

     Ortodocși (91%)

     Baptiști (6%)

     Greco-catolici (2%)

     Altă religie (1%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ipotești se ridica la 1.933 locuitori, fiind formată din 99,5% români și 0,5% ruși. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor era de religie ortodoxă (91,0%), existând însă și minorități de greco-catolici (2,0%) și baptiști (6,0%).

Împrejurimile comunei Ipotești au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399. Situl arheologic se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul comunei Bosanci.

Aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 – 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. [7] Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. [8]

Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...” Prima atestare documentată a satului Ipotești apare puțin mai târziu, în 1586, când într-un document în limba slavonă se vorbește despre vătămanul/hotarnicul Simașco din Epotesci. Referirile din secolul XVII sunt însă mult mai numeroase. Astfel, un document din 1638 amintește de "megiașii" din Epotest, iar un altul din 1666, vorbește despre boierul Ursache care primea Ipoteștiul ca moșie. Lisaura a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1820, când într-un document în limba germană se precizea că "locul Mitropoliei Tătăraș se chiamă Lisaura de la o vreme încoace”.

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ https://shron1.chtyvo.org.ua/Avtorskyi_kolektyv/Die_Bukowina_Eine_allgemeine_Heimatkunde__Bukovyna_Zahalne_kraieznavstvo_nimukr.pdf?PHPSESSID=av2peoap61s3gbc0oug7ju8i06
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Batariuc Paraschiva – Vicotoria, Așezarea precucuteniană de la Bosanci (jud. Suceava), Suceava, VI-VIII, 1980, pp. 33 - 44.
  8. ^ Bogdan Petru Niculică, Paraschiva-Victoria Batariuc, Considerații asupra descoperirilor din epoca bronzului de la Bosanci – „La Pod la Rediu”, (com. Bosanci, jud. Suceava), în Anuarul Complexului Muzeal Bucovina, XXXI-XXXII-XXXIII, Editura Universității Suceava, Suceava, (2004-2005-2006), 2007, p. 39-59 și Bogdan Petru Niculică, Observations Concernant Le Début De L'âge Du Bronze Sur Le Territoire Du Département De Suceava.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]