Comuna Ipotești, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ipotești
Ipotestie
—  Comună  —
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ipotești
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ipotești
Stemă
Stemă
Ipotești se află în România
Ipotești
Ipotești
Ipotești (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°37′18″N 26°17′4″E / 47.62167°N 26.28444°E / 47.62167; 26.2844447°37′18″N 26°17′4″E / 47.62167°N 26.28444°E / 47.62167; 26.28444

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 146281
Atestare documentară 1586

Reședință Ipotești
Componență Ipotești, Lisaura, Tișăuți

Guvernare
 - Primar Augustin Sorin Tofan[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 22,82 km²
Altitudine maximă 385 m.d.m.
Altitudine minimă 368 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 5635 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 4.543 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727325

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea comunei Ipotești în cadrul județului Suceava
Amplasarea comunei Ipotești în cadrul județului Suceava

Ipotești (în germană Ipotestie) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ipotești (reședința), Lisaura și Tișăuți.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situată la 3 km de sud-estul municipiului Suceava, comuna Ipotești este formată din satele: Tișăuți, Lisaura și Ipotești. Comuna Ipotești este situată pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetății (368 m) și Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni.

Teritoriul comunei Ipotești este încadrat din punct de vedere administrativ de unitățile teritoriale aparținând: municipiului Suceava (Nord), comunei Bosanci (Sud), orașului Salcea (Est) și comunei Moara (Vest). Comuna Ipotești se întinde pe o suprafața 2282 Ha.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ipotești

     Români (96.92%)

     Necunoscută (2.85%)

     Altă etnie (0.21%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ipotești

     Ortodocși (63.21%)

     Penticostali (22.53%)

     Baptiști (9.08%)

     Creștini după evanghelie (1.02%)

     Necunoscută (2.94%)

     Altă religie (1.18%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ipotești se ridică la 5.635 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.543 de locuitori.[1] Din punct de vedere etnic, 96,93% dintre locuitori sunt români. Pentru 2,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, 63,21% din locuitorii comunei sunt ortodocsi, 22,54% penticostali, 9,09% baptiști și 1,03% creștini după evanghelie. Apartenența confesională nu este cunoscută pentru 2,95% din populație.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ipotești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Augustin Sorin Tofan[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 11                      
Partidul Social Democrat 4                      

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ipotești

     Români (99.5%)

     Ruși (0.5%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ipotești

     Ortodocși (91.0%)

     Baptiști (6.0%)

     Greco-catolici (2.0%)

     Altă religie (1.0%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ipotești se ridica la 1.933 locuitori, fiind formată din 99,5% români și 0,5% ruși. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor era de religie ortodoxă (91,0%), existând însă și minorități de greco-catolici (2,0%) și baptiști (6,0%).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Împrejurimile comunei Ipotești au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri. Drept mărturie stă situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399. Situl arheologic se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Deși aflat la limita dintre cele două comune, din punct de vedere administrativ acesta se află pe teritoriul comunei Bosanci.

Aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 – 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. [7] Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. [8]

Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima atestare documentară a satului Tișăuți datează din 14 august 1432, când „Ilie Voievod (fiul lui Alexandru cel Bun) dăruiește boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...” Prima atestare documentată a satului Ipotești apare puțin mai târziu, în 1586, când într-un document în limba slavonă se vorbește despre vătămanul/hotarnicul Simașco din Epotesci. Referirile din secolul XVII sunt însă mult mai numeroase. Astfel, un document din 1638 amintește de "megiașii" din Epotest, iar un altul din 1666, vorbește despre boierul Ursache care primea Ipoteștiul ca moșie. Lisaura a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1820, când într-un document în limba germană se precizea că "locul Mitropoliei Tătăraș se chiamă Lisaura de la o vreme încoace”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Batariuc Paraschiva – Vicotoria, Așezarea precucuteniană de la Bosanci (jud. Suceava), Suceava, VI-VIII, 1980, pp. 33 - 44.
  8. ^ Bogdan Petru Niculică, Paraschiva-Victoria Batariuc, Considerații asupra descoperirilor din epoca bronzului de la Bosanci – „La Pod la Rediu”, (com. Bosanci, jud. Suceava), în Anuarul Complexului Muzeal Bucovina, XXXI-XXXII-XXXIII, Editura Universității Suceava, Suceava, (2004-2005-2006), 2007, p. 39-59 și Bogdan Petru Niculică, Observations Concernant Le Début De L'âge Du Bronze Sur Le Territoire Du Département De Suceava.

Legături externe[modificare | modificare sursă]