Comuna Izvoarele Sucevei, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Izvoarele Sucevei
Ізвори
—  Comună  —
Izvoarele Sucevei, ianuarie 2008
Izvoarele Sucevei, ianuarie 2008
Stemă
Stemă
Izvoarele Sucevei se află în România
Izvoarele Sucevei
Izvoarele Sucevei
Izvoarele Sucevei (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°45′44″N 25°10′30″E / 47.76222°N 25.17500°E / 47.76222; 25.1750047°45′44″N 25°10′30″E / 47.76222°N 25.17500°E / 47.76222; 25.17500

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 149183

Reședință Izvoarele Sucevei
Componență

Guvernare
 - Primar Mihail Mechno[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 132 km²
Altitudine 1.033 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 2063 locuitori
 - Densitate 15,55 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.279 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727330

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Izvoarele Sucevei (în ucraineană Ізво́ри, transliterat Izvorî, în germană Iswor) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Bobeica, Brodina și Izvoarele Sucevei (reședința). De asemenea, face parte din regiunea etno-cultural-lingvistică Huțulșcina.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Izvoarele Sucevei se află în extremitatea nordică a României, la granița cu Ucraina, în nord-vestul județului Suceava. Comuna măsoară 8 km pe direcția NV-SE, de-a lungul rîului Suceava și 28 km pe direcția SV-NE, între limitele cu comunele vecine Cîrlibaba și Brodina.

Teritoriul comunei ocupă porțiuni din nordul Obcinei Mestecăniș, la vest și Obcinei Feredeului, la est.

Cea mai mare altitudine se întîlnește în vîrful Hrobi (1.506 m), iar cea mai mică în punctul Gura Cununii (790 m), acolo unde rîurile Brodina și Pohonișoara părăsesc teritoriul comunei.[5]

În extremitatea nordică a comunei se află un punct de trecere a frontierei în Ucraina.

Principalele drumuri sînt spre Cîmpulung Moldovenesc (56km, peste pasul Izvor, 1.130 m altitudine), Rădăuți (80 km, peste pasul Pohoniș, situat la 1.227 m altitudine) și spre Cîrlibaba (33 km, peste pasul Bobeica, 1.227 m altitudine).

Izvoarele Sucevei are parte de un climat temperat-continental moderat, cu influențe subbaltice. 75% din teritoriul comunei e ocupat de păduri, iar 20% de pășuni și fînețe.

Fauna cuprinde: cerbul carpatin, rîsul, cocoșul de munte, lupul, ursul brun. Se pare că s-au întîlnit și zimbri, pînă spre sfîrșitul sec. XIX.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Izvoarele Sucevei

     Români (43.23%)

     Ucraineni (55.11%)

     Necunoscută (1.55%)

     Altă etnie (0.09%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Izvoarele Sucevei

     Ortodocși (95.58%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2.47%)

     Necunoscută (1.55%)

     Altă religie (0.38%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Izvoarele Sucevei se ridică la 2.063 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.279 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt ucraineni (55,11%), cu o minoritate de români (43,24%). Pentru 1,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,59%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,47%). Pentru 1,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Izvoarele Sucevei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihail Mechno[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6            
Partidul Social Democrat 4            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1            

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea de către huțuli veniți din Pocuția.

De-a lungul timpului, Izvoarele Sucevei a făcut parte din Moldova (1742-1774), Austro-Ungaria (1774-1918) și România (din 1918).

Din secolul XIX pînă la primul război mondial populația satului era majoritar germană, a doua etnie ca număr reprezentînd-o huțulii.

Între decembrie 1918 și iunie 1919 a făcut parte din Republica Huțulă, stat cu capitala în orașul Frasin (Iasinia) (astăzi aflat în Regiunea Transcarpatia a Ucrainei), nerecunoscut și dizolvat de Armata Română în vara anului 1919.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Din Izvoarele Sucevei sînt originari reputatul inginer parizian Nicolae Droniuc (Микола Дрoнюк, de la Laboratoire central des ponts et chaussées, Paris) și pictorul Vasile Hutopila[8] (Василь Гoтoпилo').

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ WALTERS Invest - Suceava - Izvoarele Sucevei
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Evenimentul.ro › Cultură › Cel mai mare judecător al artei este publicul