Comuna Cornu Luncii, Suceava
| Cornu Luncii | |||
| — comună — | |||
Colaj vizual de interes cultural și istoric a comunei | |||
| |||
Cornu Luncii (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°27′48″N 26°9′8″E / 47.46333°N 26.15222°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 147786 | ||
| Reședință | Cornu Luncii | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Cornu Luncii[*] | Gheorghe Fron[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Altitudine | 378 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 7.331 locuitori | ||
| - Densitate | 78,73 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+02:00 | ||
| Cod poștal | 727140 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Cornu Luncii este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Băișești, Brăiești, Cornu Luncii (reședința), Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca Nouă și Șinca.[3] Este situată la 47°28' latitudine nordică și 26°09' longitudine estică, la o altitudine de 378 m deasupra nivelului mării.
Localitatea se întinde de-a lungul drumului european E85, între orașele Fălticeni și Gura Humorului. Comuna Cornu Luncii cuprinde 9 sate.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul Cornu Luncii a fost localitate de frontieră după anexarea în 1774 a părții de nord-vest a Moldovei (denumită Bucovina), de către Imperiul Habsburgic. La 6 mai 1809, pe moșia Cornu Luncii a fost înființat un oficiu vamal; clădirea fostului pichet de grăniceri de pe teritoriul românesc se mai păstrează și astăzi. În noiembrie 1918, Cornu Luncii (partea din sat ce se numește Stănilești, și care făcea parte din Austro-Ungaria) a fost prima localitate în care au intrat trupele române pentru eliberarea Bucovinei.
Localitatea Cornu Luncii a fost renumită până în anul 1990 pentru Topitoria de In și Cânepă, una dintre cele mai productive întreprinderi de acest gen din România. Desființarea acestei întreprinderi în 1995 a dus la sărăcirea populației comunei, a cărei principală îndeletnicire a rămas agricultura. O mare parte a tinerilor a emigrat și continuă să emigreze în țările Europei de Vest, în special în Italia.
Până la reforma administrativă din 1950, comuna Cornu Luncii (cu excepția satelor Băișești, Brăiești și Stănilești) a făcut parte din județul Baia.[4]
Sate componente și informații generale
[modificare | modificare sursă]Satele componente clasificate în ordinea numărului de locuitori (conform recensământului din 2011) sunt:
| Satul | Nr. de locuitori | Nr. de familii | Ani de existență |
|---|---|---|---|
| Brăiești | 1552 | 636 | 400 ani |
| Băișești | 1511 | 680 | 526 ani |
| Cornu Luncii (reședință) | 1248 | 447 | 90 ani |
| Păiseni | 753 | 255 | 160 ani |
| Sasca Mare | 692 | 250 | 180 ani |
| Sasca Mică | 567 | 240 | 170 ani |
| Dumbrava | 548 | 180 | 200 ani |
| Sasca Nouă | 244 | 87 | 80 ani |
| Șinca | 212 | 85 | 160 ani |
Aceasta este situată în partea de sud-est a județului Suceava, cu următoarele vecinătăți:
- Nord – comuna Horodniceni;
- Sud – comuna Rîșca;
- Est – comuna Baia;
- Vest – comuna Valea Moldovei.
Conform ultimelor informații generale publicate (2021), comuna Cornu Luncii se clasifică astfel:
- Suprafața totală este de 8401ha, din care intravilan: 718 ha și extravilan: 7683 ha
- Populația totală: 7331
- Nr. locuințe: 2574
- Nr. grădinițe: 6
- Nr. școli: 6
- Biserici și Mănăstiri: 15
Descrierea stemei
[modificare | modificare sursă]Stema comunei Cornu Luncii se compune dintr-un scut împărțit pe verticală (pal) în douăsprezece câmpuri, alternând aur și verde, cu o fascie roșie încărcată cu un căprior alergând spre dreapta, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.
Semnificațiile elementelor însumate:
Propunerea de stemă a comunei Cornu Luncii asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.
Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Vama Veche din Cornu Luncii - clădire datând din 1809; astăzi aici se află Muzeul Unirii;

Școala Gimnazială Băișești în 2025 - Biserica de lemn din Băișești - lăcaș de cult datând din 1778;
- Panteonul Eroilor Comunei Cornu Luncii - locație amenajată în memoria eroilor căzuți în război;
- Satul Românesc de Altădată - local autentic dedicat tradiției și obiceiurilor populare din Cornu Luncii;
- Monumentul Eroului Ioan Grosaru din Păiseni - cruce-monument de aproximativ 7 metri înălțime, cu o greutate de circa 15 tone;
- Casa memorială a eroului poet slt. Ioan Grosaru;
- Școlile din Cornu Luncii: Școala Gimnazială Băișești - cea mai modernă unitate gimnazială de învățământ din regiunea Moldovei;
- Sala Sporturilor din Brăiești - cea mai modernă sală de sport din județul Suceava.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Cornu Luncii este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Fron[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | |||||||||||
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Cornu Luncii
Români (87,63%)
Romi (2,59%)
Alte etnii (0,03%)
Necunoscută (9,75%)
Componența confesională a comunei Cornu Luncii
Ortodocși (82,37%)
Creștini de rit vechi (4,39%)
Romano-catolici (1,17%)
Penticostali (1,12%)
Alte religii (1,02%)
Necunoscută (9,94%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cornu Luncii se ridică la 6.177 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați -1 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,63%), cu o minoritate de romi (2,59%), iar pentru 9,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,37%), cu minorități de creștini de rit vechi (4,39%), romano-catolici (1,17%) și penticostali (1,12%), iar pentru 9,94% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Panteonul Eroilor Comunei Cornu Luncii - Zid memorial
-
Fostul Pichet Grăniceresc (Muzeul Unirii)
-
Panteonul Eroilor Comunei Cornu Luncii
-
Grup vechi de dans popular
-
Ansamblul folcloric sătesc „Megieșii”
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- pl Kornuluncze în Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor țări slave, volum IV (Kęs — Kutno) anul 1883
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ Recensământul general al populației României din 1930
- ^ „Primăria Cornu Luncii a inaugurat în satul Brăiești cea mai modernă sală de sport din județ”. Monitorul de Suceava. . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși (sit de importanță comunitară)


