Comuna Marginea, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Marginea
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Marginea se află în România
Marginea
Marginea
Marginea (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°48′30″N 25°49′10″E / 47.80833°N 25.81944°E / 47.80833; 25.8194447°48′30″N 25°49′10″E / 47.80833°N 25.81944°E / 47.80833; 25.81944

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava

SIRUTA 149290
Atestare documentară 1455

Reședință Marginea
Componență Marginea

Guvernare
 - Primar Dumitru Nichitean[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 75,91 km²
Altitudine 444 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 8552 locuitori
 - Densitate 112,66 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 9.511 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 727345
Prefix telefonic 0040

Prezență online
727345
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Marginea este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Singurul sat al comunei (Marginea) este și un important centru turistic, situat la intersecția principalelor trasee turistice din Bucovina.

Centru de artă populară[modificare | modificare sursă]

Comuna Marginea[1] este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani [5].

CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV – TERITORIALE

Secțiunea 1.Amplasarea geografică și relief

a.     'Suprafață, vecinătăți

În cadrul teritoriului României, Comuna Marginea, Județul Suceava, este situată în partea nordică (47°48' N și 25°40' E), la contactul dintre două regiuni diferite, Podișul Sucevei și Orogenul Carpaților Orientali.  În cadrul județului, comuna Marginea este situată în partea centralnordică, în bazinul râului Sucevița.

Suprafața totală a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în partea de vest a comunei.

Comuna Marginea este compusa doar din satul Marginea,  nu are alte sate in componenta.

Unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) se învecinează la sud cu Comuna Arbore si orasul Solca, la nord cu Comuna Horodnic de Sus, la est cu Comuna Volovat si Municipiul Radauti  și la vest cu Comuna Sucevita.

b. Forme de relief, fauna, vegetația -  specificități, influențe

Fiind amplasata la confluienta raurilor Sucevita si Suceava, Comuna Marginea se constituie pe luncile si terasele acestora. In lungul paraului Sucevita se intalnesc doua nivele de teren cu altitudine intre 275 si 350 de metri.

           Relieful

Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe doua unitati majore de relief si anume Carpatii Orientali si Podisul Moldovei. Carpatii Orientali sunt reprezentati prin „Obcinele bucovinene” - muntii Obcina Mare cu inaltimi mai mari de 850 - 900 m, in partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Inaltimea maxima este de 1030 in zona Piatra Muierilor.

Morfologia acestei zone se caracterizeaza prin culmi alungite pe directia NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu directia elementelor structurale din zona.

         Obcina Mare corespunde Flisului Paleogen marginal al Unitatii de Tarcau. Podisul Moldovei este reprezentat in zona prin Dealurile Piemontane Marginea si Depresiunea Radauti.

Dealurile Piemontane Marginea prezinta un relief colinar cu inaltimi de peste 600 m si ocupa partea centrala a teritoriului comunei.

Culmile dealurilor au aspect de platou inalt. Versantii sunt fragmentati de vai cu directia de la sud catre nord. Dealurile sunt impadurite — Padurea Jidogina, Padurea Marginii si Padurea Runcului.

Datorita gradului de impadurire versantii sunt in cea mai mare parte stabili. Fenomene de instabilitate  s-au produs in trecut pe versantul de pe partea stânga a râului Sucevita care prezinta un relief specific in trepte.     

        Depresiunea Radauti ocupa partea de est -nord est a teritoriului administrativ al comunei Marginea. Prezinta un relief aproximativ plan cu o panta medie mai mica de 5 grade catre est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezinta o albie majora cu latime variabila cuprinsa intre 250 m la iesirea din zona muntoasa pâna la 500 m in zona centrala a comunei.

Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situeaza in bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stânga râul Suceava. Râul Suceava colecteaza de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezinta un curs in general cu directia E-S-E, usor meandrat in zona in care traverseaza dealurile Piemontane.

  Vegetatia si fauna        

Vegetația este reprezentată prin zona paduroasă în partea de sud și sud – vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase.

Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ale comunei Marginea reprezinta 58.49 % din suprafata totala. Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in viata locuitorilor din comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura padurii pe specii de arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul) peste 60% din suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, artar, carpen si altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste terenuri.

Trebuie remarcat faptul ca din toata suprafata padurii, circa 89% are productivitate inferioara, iar 1% sunt neprductive. Din padurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de padure.

Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnițe.

Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pesti, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. 

Secțiunea 2. Caracteristici climatice

Regimul climatic, specificități, influențe

Caracteristica climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile locale geografice. Clima in Comuna Marginea prezinta diferentieri intre estul ei, care este parte din Depresiunea Radautiului, cu veri mai calde si ierni mai putin reci, si partea vestica, aflata in zona montana, unde verile sunt mai racoroase iar iernile geroase. Putem spune ca este localitatea unde se pot intalni, in aceeasi perioada, doua anotimpuri.

Clima este temperat — continentală cu influente climatice scandinavobaltice si circulația maselor de aer polare în perioada de iarna.

Temperaturile medii anuale sunt repartizate pe unitatile de relief astfel :

• climatul montan:

- sub 0 °C pe muntii înalti;

- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari;

• climatul extramontan: 7 °C - 8 °C.

Temperatura maxima inregistrata a fost de 32 °C în luna iulie iar temperatura minima de - 25 °C în luna decembrie.

Luna cea mai calda este iulie, ale carei temperaturi medii au valori de 18*C- 19*C în regiunea de podis si 12 °C -16 °C în regiunea montana.

Temperaturile cele mai scazute din zona montana se înregistreaza în depresiuni si vai, datorita fenomenului de inversiune climatica.

Cantitatile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în 1955.

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podisului.

Trecerea de la iarna la primavara se face brusc în zona de podis, fata de zona muntoasa, unde zapada si înghetul se întâlnesc pâna la sfârsitul lunii mai si chiar începutul lunii iunie.

Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2,5 kN/m2, avand intervalul mediu de recurenta de 50 ani.

Adâncimea maxima de inghet are valori cuprinse intre 0.90 - 1.00

       Vitezele medii ale vânturilor din directia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s.

În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s.

Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor, cu privire la actiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la inaltimea de 10 m, are valoarea caracteristica de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani si 2 % probabilitatea de depasire anuala si

presiunea de referinta a vântului, mediata pe 10 min la 10 inaltime este de 0,5 kPa.

Secțiunea 3. Reteaua hidrografica

a.      '''''Cursurile de apa, debite normale, cresteri inregistrate

Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate in doua categorii :

·         Ape de suprafata;

·         Ape subterane.

Apele de suprafata includ raurile si paraurile cu regim de curgere permanenta si cele de curgere temporara. Principalul component al retelei hidrografice de suprafata il reprezinta paraul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Raului Suceava. Paraurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Soarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat si Ursoaia.

Pe teritoriul comunei se mai gasesc si „slatine: - izvoare sarate, de unde locuitorii se aprovizioneaza cu apa sarata (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Plesa.

In cadrul Depresiunii Radauti, râul Sucevita prezinta o albie majora larga cu maluri joase si albii parasite cu apa doar in timpul viiturilor (perioade cu precipitatii abundente).

La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primeste ca afluent mai important pe partea dreapta pârâul Soarecele, iar pe partea stânga pârâul Voivodeasa.

         Valea Soarecele traverseaza partea de vest si sud vest a teritoriului comunei si prezinta o retea deasa de afluenti mai ales pe partea stânga.

Pe partea dreapta primeste ca afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Radauti, râul Sucevita primeste ca afluenti pe partea dreapta pâraiele Hârbovat, Volovat si Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formeaza limita administrativa cu teritoriul comunei Arbore.

Secțiunea 4. Populatia

a.      '''''Numarul populatiei

Populatia localitatii Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529 de locuitori, din care circa 50,52% barbati si 49,48% femei.

Populația pe sexe și

  vârstă în comuna Marginea)
  

Grupe de vârstă

Ambele sexe

Bărbați

Femei

Număr persoane

% față de total

Număr persoane

% față de total

Număr persoane

% față de total

Sub 15 ani

3005

28.52%

1547

14.70%

1456

13.83%

15 - 59 ani

6185

58.75%

3178

30.19%

3008

28.57%

60 ani și peste

1339

12.72%

595

5.64%

746

7.09%

Total

10529

100.00%

5320

50.52%

5210

49.48%

b.      '''''Structura de invatamant :

                 Structura de invatamant a comunei se compune din 3(trei) unitati de invatamant, cu o capacitate de 34 de sali de clasa si un numar de 1271 de elevi, astfel :

Ø      15  sali de clasa si 715 elevi la Liceul tehnologic;

Ø      11 sali de clasa si 349 de elevi la Scoala nr. 2;

Ø      8 sali de clasa si 323 de elevi la Scoala nr. 3

Gradinita comunei cuprinde un numar de 442 de copii si este structurata pe 6 grupe mici, 6 grupe mijlocii si 9 grupe mari, din care trei pregatitoare.

Sintetizata, structura invatamantului se prezinta astfel :

Nr. crt.

U.A.T.

Prescolari

Elevi

                   Din care :

 

 

C.

 primar
 

C.

 gimnazial
 

Sc.

 Prof.  

1

Com. Marginea

442

1271

537

520

214

 

c.       '''''Miscare naturala

Dupa 1990, populatia activa a Comunei Marginea sufera anual fluctuatii incontrolabile prin plecarea unui foarte mare numar de cetateni la munca in tarile Uniunii Europene.

d.      '''''Densitatea/concentrarea populatiei pe zone-aglomerari.

Densitatea mai mare a populatiei se concentreaza inspre centrul localitatii si scade catre periferie. In general, se mentine un anumit echilibru in ceea ce priveste numarul de gospodarii / kmp.

Secțiunea 5. Cai de transport

a.Cai de transport rutiere

Localitatea este situată la intersecția a două artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comuna Putna și orașul Gura Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, peste Pasul Ciumarna (1100 metri altitudine), fiind în vecinătatea municipiului Rădăuți, la o distanță de cca. 8 km de acesta, la 15 km de orașul Solca și la 48 km distanța de municipiul Suceava.

Un alt drum important care trece prin comuna este DJ 209K și care face legatura cu comuna Volovăț.

În prezent traficul se desfățoara necorespunzător mai ales din punct de vedere al traficului greu care traversează comuna afectând chiar zona centrală. Starea proastă a drumurilor, densitatea redusă, cresterea numărului de autovehicule sunt probleme ce nu trebuie să fie neglijate.

În ceea ce privește transportul feroviar, comuna Marginea nu beneficiază de acces pe cale ferată.

Secțiunea 6. Dezvoltare economica

 Activitati economice

Comuna Marginea, constituită din satul cu același nume, fără alte localități componente, este una din cele mai importante comune din județul Suceava. Fiind situat la contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind destul de sugestivă. Condițiile cadrului natural sunt

favorabile, comuna beneficiind de resursele podișului dar și ale muntelui.

Poziția de contact munte-podiș dar și situarea satului la intersecția a două importante rețele rutiere DN17A și DJ209, favorizeaza dezvoltarea activităților comerciale, dar agricultura este una din ramurile economice importante alături de industrie turismul având mari perspective de dezvoltare.

Numărul mare al locuințelor, ponderea destul de ridicată a populației tinere (peste 40%) cât și una din cele mai ridicate natalități din județ și din țară, fac din comuna Marginea un important rezervor de forță de muncă.

Localitatea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumita ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere.

O expoziție permanentă cu vânzare pune la dispoziție vizitatorilor produsele de Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectura populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatră folclorică, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate.

Activitățile agricole care se desfasoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală masură atât cultura vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se da o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice.

Agricultura

În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafata agricola reprezentând doar 35,15% din suprafața totală.

În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutret ca trifoiul, porumbul.

Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanța economica în exploatarea lemnului.

Activitățile agricole care se desfasoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală masură atât cultura vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se da o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice.

Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare.

Silvicultura

Suprafata cu paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentand 58.49 % din suprafata totala.

Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in viata locuitorilor din comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura padurii pe specii de arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul) peste 60% din suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, artar, carpen si altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul ca din toata suprafata padurii, circa 89% are productivitate inferioara, iar 1% sunt neprductive. Din padurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importantecantiatati de fructe de padure.

Industrie, comert, servicii

Activitatile de tip industrial, reprezentate prin ramura de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meștesugărești din municipiul Rădăuți.

Industria meșteșugărească este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramica neagră de Marginea atât în țară cât și peste hotare.

Industria meștesugărească mai dispune de unități dispersate sau în gospodăriile meșteșugarilor, de ateliere de covoare, cojocărie, dulgherie și croitorie.

Activitățile de servicii se desfășoară în vederea satisfacerii cererii cerințelor populației din comuna (comerț, adiministrație, învățământ, cultura, sănătate).

Mediul de afaceri.

Dintre întreprinzătorii locali, se evidențiază:

v     MAR MOB SRL – prelucrarea lemnului, producție de ambalaje din lemn, mobilă;

v     MARCERAM IMPEX SRL – atelier de ceramică tradițională, vase de ceramică neagră și ornamentală;

v     COMZOO SRL – depozit materiale pentru construcții;

v     PAVIMENTE SRL – producție de pavaj prin vibropresare.

v     Si altele

Cultura

In comuna Marginea se afla un camin cultural unde activeaza o formatie interesanta si valoroasa de cor barbatesc. Aceasta formatie prezinta spectacole atat la nivelul comunei, dar si in cadrul unor manifestari

prestigioase de la Manastirea Sucevita sau Catedrala Radauti, in special in timpul sarbatorilor de iarna.

Biblioteca comunala Marginea a luat fiinta in 1960 cu un fond de carte de 2558 de volume. Achizitia de carte s-a realizat in perioada 1960-2000 cu fonduri de la bugetul de stat, iar din 2000-2006 de la bugetul local sau diferite donatii. In prezent fondul de carte al bibliotecii este de peste 18000 volume in valoare

La loc de cinste se situeaza manifestarile culturale dedicate unor comemorari cum ar fi cele incepand cu anul 2000, cand s-a sarbatorit “Anul Brancusi”, apoi in continuare “Anul Eminescu”, “Caragiale”, “Stefan cel Mare si Sfant” si “George Enescu“Biblioteca a participat activ la realizarea proiectului “Marturii”, ce a cuprins o gama larga de manifestari pornind de la: traditii, datini, obiceiuri, portul popular, mestesugurile traditioanle, activitati de creatie si altele. Biblioteca continua sa reprezinte un focar de cultura si civilizatie in constelatia unitatilor de invatamant si social-cuturale din comuna.

Patrimoniul comunei este alcatuit din existenta a 4 biserici de cult ortodox, o casa de rugaciuni a cultului baptist, o casa de rugaciuni a cultului penticostal si un lacas de cult apartinand “Oastei Domnului”.

Turism

Turismul din zona poate fi clasificat astfel:

- turism cultural;

- turism religios;

- turism rural (agroturism).

Prezența unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi și pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică, pretabilă agroturismului, turismului religios, cât și cel cultural.

Zona este presarată pe toată întinderea ei cu biserici și mânăstiri renumite pentru picturile exterioare și interioare, edificii unice în lume (zona Bucovinei a primit în 1975 premiul „Marul de Aur” acordat de Uniunea Internatională a Jurnaliștilor și scriitorilor din Turism). Mânăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI, în timpul voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”, „verde de Sucevița” etc.) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică, scene care descriu importante invățături din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voroneț etc.).

Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare masură de turiști străini, atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mânăstiri, biserici, muzee, tradiții locale etc.). Aceasta formă de turism comportă o latură informațională, turiștii fiind motivați de ideea de a invăța și de a cunoaște lucruri noi despre aceste locuri.

Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă în zona, el fiind concentrat în jurul localităîilor cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe tradiții și obiceiuri străvechi.

Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.

Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale.

Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumita ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici vizitatorii pot urmări întregul proces

tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expoziție permanentă cu vînzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de Marginea.

În zona se poate dezvolta turismul montan, se pot înființa cabane turistice, pensiuni. Facilități turistice oferite: plimbări de agrement, cu avionul, cu șareta cu cai și sania.

Secțiunea 7. Specific regional/local

Din punct de vedere al specificului regional si local, Comuna Marginea este cunoscută pe plan național și mai ales internațional prin păstrarea și perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Unicitateaceramicii de Marginea pe plan internațional este dată de culoarea neagră rezultată în urma arderii precum și modelarea unor forme specifice tradiționale.Cultura populară a comunei se regăsește și în portul popular specific care se poartă  în zilele de sărbătoarede către bătrînii satului.

 

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Marginea

     Români (97.49%)

     Necunoscută (2.33%)

     Altă etnie (0.16%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Marginea

     Ortodocși (77.19%)

     Penticostali (18.74%)

     Necunoscută (2.35%)

     Altă religie (1.7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Marginea se ridică la 8.552 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.511 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,2%), cu o minoritate de penticostali (18,74%). Pentru 2,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Marginea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Dumitru Nichitean[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6            
Partidul Social Democrat 5            
Uniunea Națională pentru Progresul României 4            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1            
Candidat independent 1            

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Marginea

     Români (94.93%)

     Germani (4.15%)

     Evrei (0.53%)

     Altă etnie (0.39%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Marginea

     Ortodocși (93.27%)

     Romano-catolici (4.0%)

     Mozaici (0.53%)

     Altă religie (2.2%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Marginea se ridica la 4501 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,93%), cu o minoritate de germani (4,15%) și una de evrei (0,53%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (1 persoană) și ruteni (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,27%), dar existau și romano-catolici (4,0%) și mozaici (0,53%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (6 persoane), greco-catolici (2 persoane), adventiști (1 persoană) și fără religie (91 de persoane).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Revista Ferma, 7 decembrie 2008 - Marginea, cel mai mare centru de ceramică neagră din Bucovina
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]