Europa (satelit)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Europa
Europa-moon.jpg
Europa în culori aproximativ naturale. Fotografiat pe 7 septembrie 1996 de sonda spațială Galileo.
Denumiri alternativeJupiter II
Numit dupăEuropa  Modificați la Wikidata
Date generale
DescoperireGalileo Galilei,
7 ianuarie 1610
Caracteristicile orbitei
Excentricitatea0.009[1]
Perioada siderală3.551181 zile[1]
Viteza medie pe orbită13.740 km/s[1]
Înclinarea față de ecuator 0.470°[1]
Date fizice
Raza medie1561 km[1]
Aria suprafeței3.09×107 km2 (0.061 Pământ)[2]
Volum1.593×1010 km3 (0.015 Pământ)[2]
Masa4.80×1022 kg (0.008 Pământ)[1]
Densitatea medie3.01 g/cm3[1]
Viteza de eliberare2.025 km/s[3]
Înclinarea ecuatorului pe orbită0.1°[4]
Albedo0.67 ± 0.03[5]
Temperatura la suprafață~50 K - 125 K[6]
Presiunea atmosferei0.1 µPa (10-12 bar)[7]
Magnitudine aparentă5.29 (opposition)[5]

Europa (sau Jupiter II) este al șaselea satelit al lui Jupiter și cel de-al patrulea ca mărime, fiind printre cei mai mari sateliți din sistemul solar. Observarea din ce în ce mai amănunțită a Europei a avut loc de-a lungul secolelor cu ajutorul telescoapelor de pe Pământ și a sondelor spațiale care au fost trimise după anii 1970.

Europa este puțin mai mică decât Luna. Spre deosebire de satelitul Io, a cărui suprafață este acoperită de vulcani și lavă clocotită, suprafața Europei este complet înghețată. Oamenii de știință cred că sub suprafața înghețată se poate găsi apă în stare lichidă și poate chiar resturi de ființe preistorice înghețate. În acest sens se pregătește o misiune spațială pentru verificarea acestor ipoteze.

Descoperire și denumire[modificare | modificare sursă]

Europa a fost descoperită în ianuarie 1610 de către Galileo Galilei,[8] și posibil că a fost descoperită independent și de Simon Marius. Satelitul este denumit după nobila femeie feniciană din mitologia greacă, Europa, care a fost curtată de Zeus și a devenit regina Cretei.

Posibilitatea vieții extraterestre[modificare | modificare sursă]

Europa este o locație din Sistemul Solar în termenii unui potențial habitat și posibil, care poate găzdui viața extraterestră.[9] Viața ar putea exista sub gheață, în oceanul satelitului, unde probabil există un mediu similar cu al oceanelor adânci cu izvoare hidrotermale de pe Pământ sau cu Lacul Antarctic Vostok.[10] Viața într-un astfel de ocean ar putea fi similară cu viața microbiană de pe Pământ în adâncurile oceanelor.[11][12] Până în prezent nu este confirmată existența vieții pe Europa, dar posibila prezența a apei în stare lichidă a stimulat ideea de a trimite acolo o sondă spațială.[13]

Explorare[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe date despre Europa provin dintr-o serie de zboruri care au început în anii 1970. Navele spațiale surori Pioneer 10 și Pioneer 11 au fost primele care au vizitat planeta Jupiter, în 1973 și 1974. Primele fotografii[14] ale celor mai mari sateliți ai lui Jupiter obținute cu navele Pioneer au fost neclare și slabe în comparație cu misiunile ulterioare.

Cele două sonde Voyager au călătorit prin sistemul jovian în 1979, oferind imagini mai detaliate ale suprafeței de gheață de pe Europa.[15] Aceste imagini au fost cauza multor speculații ale oamenilor de știință asupra posibilității existenței unui ocean lichid sub gheață.[16]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g „Overview of Europa Facts”. NASA. Accesat în . 
  2. ^ a b Folosind raza medie
  3. ^ Calculată pe baza celorlalți parametri
  4. ^ Bills, Bruce G. (). „Free and forced obliquities of the Galilean satellites of Jupiter”. Icarus. 175 (1): 233–247. Bibcode:2005Icar..175..233B. doi:10.1016/j.icarus.2004.10.028. 
  5. ^ a b Yeomans, Donald K. (). „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL Solar System Dynamics. Accesat în . 
  6. ^ Vezi Geissler et al. (1998) în secțiunea orbită pentru dovada despre orbitele non-sincrone.
  7. ^ McGrath (). „Atmosphere of Europa”. În Pappalardo, Robert T.; McKinnon, William B.; and Khurana, Krishan K. Europa. University of Arizona Press. ISBN 0-8165-2844-6. 
  8. ^ Blue, Jennifer (). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. USGS. Accesat în . 
  9. ^ Schulze-Makuch, Dirk; and Irwin, Louis N. (). „Alternative Energy Sources Could Support Life on Europa” (PDF). Departments of Geological and Biological Sciences, University of Texas at El Paso. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ Exotic Microbes Discovered near Lake Vostok, Science@NASA (10 decembrie 1999)
  11. ^ David L. Chandler (). „Thin ice opens lead for life on Europa”. New Scientist. 
  12. ^ Jones, Nicola; Bacterial explanation for Europa's rosy glow, NewScientist.com (11 decembrie 2001)
  13. ^ Phillips, Cynthia; Time for Europa, Space.com (28 septembrie 2006)
  14. ^ „Pioneer 10 Images of Europa”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „PIA00459: Europa During Voyager 2 Closest Approach”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „История изучения Юпитера”. Космос-журнал. 05.08.2011. Arhivat din original la 2012-01-24. Accesat în 2011-08-26.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Europa comparată cu Luna și Pământul