Europa (satelit)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Europa
Europa-moon.jpg

Europa în culoarii aproximativ naturale. Fotografiat pe 7 septembrie 1996 de sonda spațială Galileo.
Nume alternativ Jupiter II
Date generale
Descoperire Galileo Galilei,
7 ianuarie 1610
Caracteristicile orbitei
Excentricitatea 0.009[1]
Perioada siderală 3.551181 zile[1]
Viteza medie pe orbită 13.740 km/s[1]
Înclinarea față de ecuator 0.470°[1]
Date fizice
Raza medie 670 900 km[1]
Aria suprafeței 3.09×107 km2 (0.061 Pământ)[2]
Volumul 1.593×1010 km3 (0.015 Pământ)[2]
Masa 4.80×1022 kg (0.008 Pământ)[1]
Densitatea medie 3.01 g/cm3[1]
Viteza de eliberare 2.025 km/s[3]
Înclinarea ecuatorului pe orbită 0.1°[4]
Albedo 0.67 ± 0.03[5]
Temperatura la suprafață ~50 K - 125 K[6]
Presiunea atmosferei 0.1 µPa (10-12 bar)[7]
Magnitudine aparentă 5.29 (opposition)[5]

Europa (sau Jupiter II) este al șaselea satelit al lui Jupiter și cel de-al patrulea ca mărime, fiind printre cei mai mari sateliți din sistemul solar. Observarea din ce în ce mai amănunțită a Europei a avut loc de-a lungul secolelor cu ajutorul telescoapelor de pe Pământ și a sondelor spațiale care au fost trimise după anii 1970.

Europa este puțin mai mică decât Luna. Spre deosebire de satelitul Io, a cărui suprafață este acoperită de vulcani și lavă clocotită, suprafața Europei este complet înghețată. Oamenii de știință cred că sub suprafața înghețată se poate găsi apă în stare lichidă și poate chiar resturi de ființe preistorice înghețate. În acest sens se pregătește o misiune spațială pentru verificarea acestor ipoteze.

Descoperire și denumire[modificare | modificare sursă]

Europa a fost descoperită în ianuarie 1610 de către Galileo Galilei,[8] și posibil că a fost descoperită independent și de Simon Marius. Satelitul este denumit după nobila femeie feniciană din mitologia greacă, Europa, care a fost curtată de Zeus și a devenit regina Cretei.

Posibilitatea vieții extraterestre[modificare | modificare sursă]

Europa este o locație din Sistemul Solar în termenii unui potențial habitat și posibil, care poate găzdui viața extraterestră.[9] Viața ar putea exista sub gheață, în oceanul satelitului, unde probabil există un mediu similar cu al oceanelor adânci cu izvoare hidrotermale de pe Pământ sau cu Lacul Antarctic Vostok.[10] Viața într-un astfel de ocean ar putea fi similară cu viața microbiană de pe Pământ în adâncurile oceanelor.[11][12] Până în prezent nu este confirmată existența vieții pe Europa, dar posibila prezența a apei în stare lichidă a stimulat ideea de a trimite acolo o sondă spațială.[13]

Explorare[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe date despre Europa provin dintr-o serie de zboruri care au început în anii 1970. Navele spațiale surori Pioneer 10 și Pioneer 11 au fost primele care au vizitat planeta Jupiter, în 1973 și 1974. Primele fotografii[14] ale celor mai mari sateliți ai lui Jupiter obținute cu navele Pioneer au fost neclare și slabe în comparație cu misiunile ulterioare.

Cele două sonde Voyager au călătorit prin sistemul jovian în 1979, oferind imagini mai detaliate ale suprafeței de gheață de pe Europa.[15] Aceste imagini au fost cauza multor speculații ale oamenilor de știință asupra posibilității existenței unui ocean lichid sub gheață.[16]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Overview of Europa Facts”. NASA. http://solarsystem.nasa.gov/planets/profile.cfm?Object=Jup_Europa. Accesat la 27 decembrie 2007. 
  2. ^ a b Folosind raza medie
  3. ^ Calculată pe baza celorlalți parametri
  4. ^ Bills, Bruce G. (2005). „Free and forced obliquities of the Galilean satellites of Jupiter”. Icarus 175 (1): 233–247. doi:10.1016/j.icarus.2004.10.028. Bibcode2005Icar..175..233B. 
  5. ^ a b Yeomans, Donald K. (13 iulie 2006). „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL Solar System Dynamics. http://ssd.jpl.nasa.gov/?sat_phys_par. Accesat la 5 noiembrie 2007. 
  6. ^ Vezi Geissler et al. (1998) în secțiunea orbită pentru dovada despre orbitele non-sincrone.
  7. ^ McGrath (2009). „Atmosphere of Europa”. in Pappalardo, Robert T.; McKinnon, William B.; and Khurana, Krishan K.. Europa. University of Arizona Press. ISBN 0-8165-2844-6 
  8. ^ Blue, Jennifer (9 noiembrie 2009). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. USGS. http://planetarynames.wr.usgs.gov/append7.html. Accesat la 13 ianuarie 2010. 
  9. ^ Schulze-Makuch, Dirk; and Irwin, Louis N. (2001). „Alternative Energy Sources Could Support Life on Europa” (PDF). Departments of Geological and Biological Sciences, University of Texas at El Paso. Arhivat din original la 3 iulie 2006. http://web.archive.org/web/20060703033956/http://www.geo.utep.edu/pub/dirksm/geobiowater/pdf/EOS27March2001.pdf. Accesat la 21 decembrie 2007. 
  10. ^ Exotic Microbes Discovered near Lake Vostok, Science@NASA (10 decembrie 1999)
  11. ^ David L. Chandler (20 octombrie 2002). „Thin ice opens lead for life on Europa”. New Scientist. http://www.newscientist.com/article.ns?id=dn2929. 
  12. ^ Jones, Nicola; Bacterial explanation for Europa's rosy glow, NewScientist.com (11 decembrie 2001)
  13. ^ Phillips, Cynthia; Time for Europa, Space.com (28 septembrie 2006)
  14. ^ Pioneer 10 Images of Europa”. Arhivat din original la 24 ianuarie 2012. http://www.webcitation.org/64veqW5FK. Accesat la 26 august 2011. 
  15. ^ PIA00459: Europa During Voyager 2 Closest Approach”. Arhivat din original la 15 martie 2012. http://www.webcitation.org/66BhvRRbi. Accesat la 26 august 2011. 
  16. ^ История изучения Юпитера”. Космос-журнал. 5 august 2011. Arhivat din original la 24 ianuarie 2012. http://www.webcitation.org/64veraufl. Accesat la 26 august 2011. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Europa comparată cu Luna și Pământul