Ecliptică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații:

  • Cercul mare al sferei cerești, care rezultă din intersecția acesteia cu un plan paralel cu planul ecliptic. Acesta este planul de mișcare al pământului în jurul soarelui și este format de direcția ce unește centrul soarelui cu centrul de greutate pământ-lună și direcția de mișcare a acestui centru în jurul soarelui. Ecliptica este deci traiectoria anuală aparentă a Soarelui prin constelațiile zodiacului. Planul ecliptic este înclinat actualmente cu un unghi de 23,4˚ față de planul ecuatorului ceresc, acest unghi schimbându-se datorită fenomenelor de precesie și nutație. Ecliptica intersecteză ecuatorul ceresc în punctul vernal și punctul autumnal;
  • Orbita reală a Pământului în spațiu.
  • Ecliptica este calea pe care pare sa o urmeze Soarele pe cer in decursul al unui an

Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reprearea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească

Eclipsele: Pentru ca orbita Lunii este inclinata numai circa 5° catre ecliptica si Soarele este mereu foarte aproape de ecliptica, eclipsele au intotdeauna loc pe sau langa ea. Datorita inclinatiei orbitei Lunii, eclipsele nu se petrec la orice conjuncție si opozitie intre Soare si Luna, ci numai cand sunt Luna este aproape de nodul ascendent sau descendent in acelasi timp cu opozitia sau conjunctia. Ecliptica este numita astfel, deoarece anticii au notat ca eclipsele au loc numai cand Luna o traverseaza.