Peroxid de hidrogen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peroxid de hidrogen
Hydrogen-peroxide-3D-balls.png
Estructura molecular en tres dimensions
Hydrogen-peroxide-2D.png
Identificare
Număr CAS7722-84-1
ChEMBLCHEMBL71595
PubChem CID784
Formulă chimicăH₂O₂[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară34,005 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Proprietăți
Densitate1,39 g/cm³[2]  Modificați la Wikidata la 20 °C
Punct de topire-0,432 °C[2]  Modificați la Wikidata
Punct de fierbere1,502 °C[2]  Modificați la Wikidata la 760 Torr
Presiune de vapori5 millimeter of mercury[2]  Modificați la Wikidata
Vâscozitatecimenatică 1,245 square centimetre per second  Modificați la Wikidata
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Peroxidul de hidrogen, cunoscut sub denumirea comună de apă oxigenată (sau perhidrol) este un lichid incolor, cu punctul de fierbere 108 °C și cu punctul de topire/înghețare -33 °C. Formula sa chimică este H2O2.

Se amestecă cu apa în orice proporție, este solubil în eter și alcool. Are constanta dielectrică mare, apropiată de a apei, fiind un bun dizolvant ionizant față de săruri, în cazurile în care nu se manifestă ca oxidant. O soluție 35% poartă denumirea de perhidrol.[3]

Fiind instabilă, se descompune spontan, rezultând apă și oxigen. Viteza de descompunere este influențată de o serie de factori ca: lumina, căldura, catalizatorii etc. [3] Este o specie oxigen reactivă.

Structura moleculei[modificare | modificare sursă]

Structura moleculei acestui compus a fost stabilită prin spectroscopie în infraroșu de către canadianul Paul-Antoine Giguère. [4] Deși legătura O−O este una simplă, molecula peroxidului de hidrogen are o barieră rotațională relativ mare de 2460 cm−1 (29,45 KJ/mol);[5]

Domenii principale de utilizare[modificare | modificare sursă]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Apa oxigenată este utilizată ca antiseptic sub forma unei soluții diluate. Ea este capabilă să elibereze oxigen gazos, echivalent a 10 volume ale lichidului respectiv. Este indicată datorită capacităților sale de curățire a plăgilor cutanate benigne și de asigurare a asepsiei acestora. Are și proprietăți hemostatice (oprește sângerările) în cursul epistaxisului.[6]

Ca în toți peroxizii, atomul de oxigen din apa oxigenată tinde să fie eliberat foarte ușor. Oxigenul este toxic pentru agenții patogeni ceea ce face ca apa oxigenată să fie foarte eficientă în neutralizarea acestora.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Apă oxigenată”, hydrogen peroxide (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b c d http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0335.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Apa oxigenată 35%
  4. ^ https://authors.library.caltech.edu/11457/
  5. ^ Hunt, Robert H.; Leacock, Robert A.; Peters, C. Wilbur; Hecht, Karl T. (). „Internal-Rotation in Hydrogen Peroxide: The Far-Infrared Spectrum and the Determination of the Hindering Potential” (PDF). The Journal of Chemical Physics. 42 (6): 1931. Bibcode:1965JChPh..42.1931H. doi:10.1063/1.1696228. 
  6. ^ Index medical: Apa oxigenată

Legături externe[modificare | modificare sursă]

NIST