Impactul potențial al contactului cu o civilizație extraterestră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Impactul cultural potențial al contactului cu o civilizație extraterestră se referă la totalitatea schimbărilor aduse științei terestre, tehnologiei, religiei, politicii și ecosistemelor care ar rezulta din contactul cu o civilizație extraterestră. Acest concept este strâns legat de căutarea vieții inteligente extraterestre (SETI), care încearcă să găsească o viață inteligentă în spațiul non-terestru, spre deosebire de analiza implicațiilor și consecințelor unui astfel de contact.

Modificările potențiale care rezultă din contactul cu o civilizație extraterestră ar putea varia foarte mult în funcție de magnitudine și de tipul contactului, de nivelul de avansare tehnologică, a gradului de bunăvoință sau de agresiune a civilizației extraterestre, de etica acesteia și de nivelul de înțelegere reciprocă între aceasta și omenire.[1] Mediul prin care este contactată omenirea, fie că este vorba de radiație electromagnetică, fie interacțiune fizică directă, fie prin obiecte extraterestre etc. ar putea influența rezultatul contactului respectiv. Luând în considerare toți acești factori, s-au dezvoltat mai multe teorii pentru a se încerca să se definească implicațiile unui contact extraterestru.

Un contact cu o civilizație superioară tehnologic, cu un avans uriaș față de omenire, a fost adesea comparat cu întâlnirea dintre două culturi umane foarte diferite, mai ales cu Schimbul Columbian sau Marele Schimb dintre cele două Americi, Africa de Vest și Lumea Veche din secolele XV și XVI. Astfel de întâlniri au avut ca rezultat distrugerea civilizației contactate (spre deosebire de "contactor", care inițiază contactul) și, prin urmare, distrugerea civilizației umane ar putea fi rezultatul posibil contactului cu o civilizație extraterestră. Alte studii resping această ipoteză, sugerând un impact științific benefic ca revoluția copernicană sau darwiniană.[2] Contactul cu o civilizație extraterestră este, de asemenea, analog cu numeroasele întâlniri între speciile native și invazive non-umane care ocupă aceeași nișă ecologică.[3] Cu toate acestea, în absența unui contact public verificabil până în prezent este imposibil de prezis cu certitudine care ar fi rezultatul.

Scenarii ale contactului[modificare | modificare sursă]

Literatura științifică și science fictionul au prezentat diferite modele ale modului în care civilizațiile extraterestre și umane ar putea interacționa. Predicțiile lor se extind pe scară largă, de la civilizații sofisticate care ar putea să promoveze civilizația umană în multe domenii la puteri imperiale care s-ar baza pe forțele necesare pentru a subjuga omenirea.[1] Unele teorii sugerează că o civilizație extraterestră ar putea fi suficient de avansată pentru a renunța la biologie, trăind în interiorul calculatoarelor avansate.[1]

Implicațiile descoperirii depind foarte mult de nivelul de agresivitate al civilizației care interacționează cu umanitatea,[4] de etica acesteia[5] dar și cât de asemănătoare sau de diferită este biologia celor două specii în contact..[6] Acești factori vor conduce cantitatea și tipul dialogului care poate avea loc.[6] În funcție de natura contactului, fizic sau prin semnale electromagnetice, va diferi magnitudinea implicațiilor pe termen lung ale contactului.[7] În cazul comunicării prin intermediul semnalelor electromagnetice, pauza lungă de tăcere dintre recepția a doua mesaje ar însemna că conținutul oricărui mesaj ar afecta în mod deosebit consecințele contactului,[8] precum și gradul de înțelegere reciprocă.[9]

Civilizații prietenoase[modificare | modificare sursă]

Mulți scriitori au speculat asupra modului în care o civilizație prietenoasă ar putea interacționa cu omenirea. Albert Harrison, profesor emerit de psihologie la Universitatea din California, Davis,[10] a crezut că o civilizație foarte avansată ar putea să învețe omenirea lucruri precum o teorie a tuturor lucrurilor în fizică, cum să folosească energia punctului zero sau cum să călătorească mai repede ca lumina.[11] Scriitorii sugerează că o colaborare cu o astfel de civilizație ar putea fi inițial în domeniul artelor și al științelor umaniste înainte de a se trece la științele „tari” și că poate chiar artiștii ar putea conduce colaborarea dintre cele două civilizații.[12] Seth D. Baum, de la Global Catastrophic Risk Institute, și alții consideră că o mai mare longevitate a civilizațiilor cooperante în comparație cu cele necooperante și agresive ar putea face ca, în general, civilizațiile extraterestre să fie mai susceptibile în a ajuta umanitatea.[13] Spre deosebire de aceste puncte de vedere, însă, Paolo Musso, membru al Grupului de studiu permanent al SETI al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA) și al Academiei Pontificale de Științe, a considerat că civilizațiile extraterestre posedă, ca și oamenii, o moralitate condusă nu în întregime de altruism, ci și pentru beneficiul individual, lăsând astfel deschisă posibilitatea ca cel puțin unele civilizații extraterestre să fie ostile.[14]

Civilizații ostile[modificare | modificare sursă]

Filmele științifico-fantastice prezintă adesea scenarii în care omenirea respinge cu succes o invazie extraterestră, dar oamenii de știință de cele mai multe ori consideră că o civilizație extraterestră care are o putere suficientă pentru a ajunge pe Pământ ar putea distruge civilizația umană cu un efort minim.[15][16][17] Operațiunile care par enorme comparativ cu dezvoltarea umană actuală, cum ar fi distrugerea tuturor centrelor majore terestre, bombardament planetar cu radiație neutronică mortală sau chiar călătoria spre alt sistem planetar pentru a-l seca de resurse, pot fi instrumente importante pentru o civilizație ostilă și totalitară.[18]

Deardorff speculează că doar o mică parte din formele inteligente de viață din galaxie poate fi agresivă, dar agresivitatea sau bunăvoința reală a civilizațiilor ar acoperi un spectru larg, cu civilizații care ar juca un rol "de poliție" ale altora.[4] Potrivit lui Harrison și Dick, viața ostilă extraterestră poate fi într-adevăr rară în Univers, la fel cum națiunile beligerante și autocratice de pe Pământ au fost cele care au durat cele mai scurte perioade de timp și omenirea vede o trecere de la aceste caracteristici în propriile sisteme sociopolitice.[11] În plus, cauzele războiului pot fi diminuate foarte mult pentru o civilizație cu acces la galaxie, deoarece există cantități nemăsurate de resurse naturale în spațiul accesibil fără a recurge la violență.[16][19]

Cercetătorul SETI, Carl Sagan, a crezut că o civilizație cu o tehnologie necesară pentru a ajunge la stele și a veni pe Pământ trebuie să fi depășit războiul pentru a evita auto-distrugerea. Reprezentanții unei astfel de civilizații ar trata omenirea cu demnitate și respect, iar omenirea, cu tehnologia sa relativ înapoiată, nu ar avea altă opțiune decât să răspundă similar.[20] Seth Shostak, un astronom de la Institutul SETI, nu este de acord, declarând că există o cantitate finită de resurse în galaxie care ar cultiva agresivitatea în orice specie inteligentă și că o civilizație exploratoare care ar dori să intre în contact cu omenirea ar fi agresivă.[21] În mod similar, Ragbir Bhathal susține că, din moment ce legile evoluției ar fi aceleași pe o altă planetă locuibilă ca și cele de pe Pământ, o civilizație extraterestră extrem de avansată poate avea motivația de a coloniza omenirea, așa cum au făcut imperiile coloniile (de exemplu britanicii australienilor aborigeni).[22]

Discutând în legătură cu aceste analize, David Brin afirmă că, deși o civilizație extraterestră poate avea imperativul de a nu acționa doar pentru beneficiile sale, ar fi naiv să se sugereze că o astfel de trăsătură ar fi răspândită în întreaga galaxie.[23] Brin atrage atenția asupra faptului că în multe sisteme morale de pe Pământ, cum ar fi cele aztece sau cartagineze, uciderea în afara conflictelor militare a fost acceptată și chiar "înălțată" de societate; astfel de fapte nu se limitează doar la oameni, ele pot fi găsite la întregul regn animal.[23]

Baum et al. au speculat că este puțin probabil ca civilizațiile foarte avansate să vină pe Pământ pentru a înrobi oamenii, deoarece atingerea nivelului lor tehnologic le-ar fi obligat să rezolve anterior problemele muncii și a resurselor prin alte mijloace, cum ar fi crearea unui mediu durabil și utilizarea muncii mecanizate.[13] Mai mult, oamenii pot fi o sursă de hrană neadecvată pentru extratereștri din cauza diferențelor de biochimie.[16] De exemplu, chiralitatea moleculelor utilizate de viața terestră poate fi diferită de cea utilizată de ființele extraterestre.[13] Douglas Vakoch susține că transmiterea semnalelor intenționate nu crește riscul unei invazii extraterestre, contrar problemelor ridicate de cosmologul britanic Stephen Hawking,[24][25] pentru că „orice civilizație care are capacitatea de a călători între stele a capturat deja transmisii accidentale umane de radio și TV.”[26][27]

Politicienii au comentat, de asemenea, reacția umană probabilă de a intra în contact cu speciile ostile. În discursul său din 1987 adresat Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Ronald Reagan a spus: "Întâmplător mă gândesc cât de repede vor dispărea diferențele noastre din întreaga lume dacă ne vom confrunta cu o amenințare extraterestră din afara acestei lumi".[28]

Civilizații asemănătoare sau superioare tehnologic[modificare | modificare sursă]

Robert Freitas a speculat în 1978 că avansarea tehnologică și utilizarea energiei unei civilizații, măsurate fie în raport cu o altă civilizație, fie în termeni absoluți, prin evaluarea sa pe scara Kardeșev, pot juca un rol important în rezultatul contactului extraterestru.[29] Având în vedere imposibilitatea zborului spațial interstelar pentru civilizații la un nivel tehnologic similar celui al omenirii, interacțiunile dintre aceste civilizații ar trebui să aibă loc prin transmisii radio. Datorită timpului lung de tranzit al undelor radio între stele, astfel de interacțiuni nu ar conduce la stabilirea de relații diplomatice și nici la o interacțiune viitoare semnificativă între cele două civilizații.[29]

Potrivit lui Freitas, contactul direct cu civilizații mult mai avansate decât omenirea ar trebui să aibă loc în cadrul Sistemului nostru Solar, deoarece numai civilizația mai avansată ar avea resursele și tehnologia pentru a traversa spațiul interstelar.[30] În consecință, un astfel de contact ar putea fi numai cu civilizațiile clasificate ca tipul II sau mai mari pe scara Kardeșev, deoarece civilizațiile de tip I nu ar fi capabile să călătorească interstelar.[30] Freitas se aștepta ca astfel de interacțiuni să fie atent planificate de civilizația mai avansată pentru a evita șocul în masă al omenirii.[30]

Grupuri interstelare de uniuni de civilizații[modificare | modificare sursă]

Având în vedere vârsta galaxiei, Harrison presupune că există mai multe "cluburi galactice", grupuri de civilizații multiple din întreaga galaxie.[19] Astfel de cluburi ar putea fi ca un fel de confederații sau alianțe, care se vor dezvolta în cele din urmă în uniuni puternice ale mai multor civilizații.[19] Dacă omenirea ar putea intra într-un dialog cu o civilizație extraterestră, ar putea fi capabilă de a adera la un astfel de club galactic. Pe măsură ce se găsesc mai multe civilizații extraterestre sau uniuni ale acestora, acestea se pot asimila și într-un astfel de club.[19] Sebastian von Hoerner a sugerat că intrarea într-un club galactic poate reprezenta o cale pentru omenirea de a face față șocului cultural care decurge din contactul cu o civilizație extraterestră avansată.[31]

Obiecte extraterestre[modificare | modificare sursă]

O sondă robotizată extraterestră
Sondele robotizate pot fi preferate undelor radio sau microundelor ca mijloc de comunicare interstelară.

O civilizație extraterestră poate alege să comunice cu omenirea prin intermediul unor obiecte sau sonde, mai degrabă decât prin radio, din diverse motive. În timp ce sondelor le-ar trebui mult timp să ajungă în Sistemul Solar, odată ajunse acolo, acestea ar putea să mențină un dialog susținut care ar fi imposibil prin unde radio de la sute sau mii de ani-lumină distanță.[32] Radioul ar fi complet inadecvat pentru supravegherea și monitorizarea continuă a unei civilizații și, dacă o civilizație extraterestră dorește să efectueze aceste activități asupra omenirii, obiectele ar putea fi singura opțiune, în afară de a trimite nave spațiale mari, cu echipaj, către Sistemul Solar.[32]

Potrivit lui Tough, o civilizație extraterestră ar putea dori să trimită diferite tipuri de informații omenirii prin intermediul unor artefacte, cum ar fi o Encyclopædia Galactica, care ar conține înțelepciunea a nenumărate culturi extraterestre, sau poate o invitație de a se angaja în diplomație cu acestea.[32] O civilizație care se află în pragul declinului ar putea folosi abilitățile pe care le posedă pentru a trimite sonde în întreaga galaxie, cu cultura, valorile, religia, știința, tehnologia și legile sale, astfel încât acestea să nu moară odată cu civilizația însăși.[32]

Alte implicații ale contactului[modificare | modificare sursă]

Implicații teologice[modificare | modificare sursă]

Confirmarea existenței inteligenței extraterestre ar putea avea un impact profund asupra doctrinelor religioase, ceea ce ar putea determina teologii să reinterpreteze scripturile pentru a se adapta noilor descoperiri.[33] Cu toate acestea, un studiu al persoanelor cu diferite convingeri religioase a indicat faptul că credința lor nu ar fi afectată de descoperirea inteligenței extraterestre,[33] iar un alt studiu, realizat de Ted Peters de la Pacific Lutheran Theological Seminary, arată că majoritatea oamenilor nu ar considera credințele lor religioase înlocuite de inteligența extraterestră.[34] Sondajele liderilor religioși indică faptul că doar un mic procent este îngrijorat de faptul că existența inteligenței extraterestre ar putea să contrazică în mod fundamental opiniile adepților religiei lor.[35] Gabriel Funes, astronomul șef de la Observatorul Vaticanului și un consilier papal pe teme de știință, a afirmat că Biserica Romano-Catolică ar putea primi cu căldură vizitatorii extratereștri.[36]

Contactul cu inteligența extraterestră nu ar fi complet lipsit de importanță pentru religie. Studiul lui Peters a arătat că cei mai mulți oameni nereligioși și o minoritate semnificativă de oameni religioși cred că lumea s-ar putea confrunta cu o criză religioasă, chiar dacă propriile convingeri nu vor fi afectate.[34] Contactul cu inteligența extraterestră ar fi, cel mai probabil, o problemă pentru religiile occidentale, în special pentru creștinismul tradiționalist, din cauza naturii geocentriste a credințelor occidentale.[37] Descoperirea vieții extraterestre nu ar contrazice concepțiile de bază ale lui Dumnezeu, cu toate acestea, văzând cum știința a pus în discuție dogma în trecut, de exemplu prin teoria evoluției, este posibil ca religiile existente să se adapteze în mod similar noilor circumstanțe.[38] Douglas Vakoch susține că este puțin probabil ca descoperirea vieții extraterestre să aibă un impact asupra credințelor religioase.[39] În opinia lui Musso, o criză religioasă globală ar fi puțin probabilă chiar și pentru credințele avraamice, deoarece studiile lui și ale altora asupra creștinismului, cea mai "antropocentrică" religie, nu au văzut nici un conflict între această religie și existența inteligenței extraterestre.[14] În plus, valorile culturale și religioase ale speciilor extraterestre ar putea fi împărțite de-a lungul secolelor, dacă se va produce contactul prin radio, ceea ce înseamnă că, în loc să provoace un șoc uriaș umanității, astfel de informații ar fi considerate la fel de mult ca obiectele arheologice și textele istorice.[14]

Funes speculează că un mesaj descifrat de la o inteligență extraterestră ar putea iniția un schimb interstelar de cunoștințe în diverse discipline, inclusiv despre orice religie ar putea avea o civilizație extraterestră.[40] Billingham sugerează în plus că o civilizație extraterestră extrem de avansată și prietenoasă ar putea pune capăt conflictelor religioase actuale și ar putea duce la o mai mare toleranță religioasă la nivel mondial.[41] Pe de altă parte, Jill Tarter invocă faptul că acest contact cu o inteligență extraterestră ar putea elimina religia așa cum o știm și să aducă umanității o credință atotcuprinzătoare.[2] Vakoch se îndoiește că oamenii ar fi înclinați să adopte religii extraterestre, [42] el a afirmat la ABC News "Cred că religia întâmpină nevoi foarte umane și dacă extratereștrii nu pot oferi un înlocuitor pentru ea, nu cred că religia va dispărea", adăugând că "dacă există civilizații incredibil de avansate cu o credință în Dumnezeu, nu cred că Richard Dawkins va începe să creadă.[43]

Implicații politice[modificare | modificare sursă]

Implicații legale[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Metalaw.

Contactul cu civilizațiile extraterestre ar putea aduce întrebări juridice, cum ar fi drepturile ființelor extraterestre. Un extraterestru care sosește pe Pământ nu poate avea (la început) decât protecția statutului de cruzime împotriva animalelor.[44] Precum diferite clase de ființe umane, cum ar fi femeile, copiii și persoanele indigene, care au fost inițial private de drepturile omului, la fel s-ar putea întâmpla și în cazul ființelor extraterestre, care ar putea fi închise și ucise în mod legal.[45] Dacă o astfel de specie nu ar fi tratată ca un animal din punct de vedere legal, asta ar duce la provocarea de a defini limita dintre o persoană cu personalitate juridică și un animal cu drepturi legale, având în vedere numeroșii factori care formează inteligența.[46]

Chiar dacă o ființă extraterestră ar primi personalitate juridică, Freitas consideră că vor apărea probleme de naționalitate și de imigrație. O ființă extraterestră nu ar avea o cetățenie pământească recunoscută legal și ar putea fi necesare măsuri legale drastice pentru a ține cont de imigrația tehnic ilegală a persoanelor extraterestre.[47]

Dacă ar avea loc un contact prin semnale electromagnetice, aceste probleme nu ar apărea. Mai degrabă, problemele legate de cine deține dreptul de brevet și drepturile de autor sau dacă cineva are drepturi la informațiile provenite de la civilizația extraterestră, asta ar fi problema juridică primară.[44]

Implicații științifice și tehnologice[modificare | modificare sursă]

Impact ecologic și asupra războiului biologic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Harrison, A. A. (). „Fear, pandemonium, equanimity and delight: Human responses to extra-terrestrial life”. Philosophical Transactions of the Royal Society A: Mathematical, Physical and Engineering Sciences. 369 (1936): 656–668. Bibcode:2011RSPTA.369..656H. doi:10.1098/rsta.2010.0229. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Kazan, Casey (). „The Impact of ET Contact: Europe's Scientists Discuss The Future of Humans in Space”. Daily Galaxy. Accesat în . 
  3. ^ „Stranger Danger”. The Space Review. Accesat în . 
  4. ^ a b Deardorff, James W. (). „Possible Extraterrestrial Strategy for Earth”. Quarterly Journal of the Royal Astronomical Society. 27: 94. Bibcode:1986QJRAS..27...94D. 
  5. ^ Baum, S. D. (). „Universalist ethics in extraterrestrial encounter”. Acta Astronautica. 66 (3–4): 617–623. Bibcode:2010AcAau..66..617B. doi:10.1016/j.actaastro.2009.07.003. 
  6. ^ a b Dick, Steven (). „Extraterrestrials and Objective Knowledge”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. pp. 47–48. Arhivat din original (PDF) la . 
  7. ^ Chaisson, Eric J. (). „Null or Negative Effects of ETI Contact in the Next Millennium”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. p. 59. Arhivat din original (PDF) la . 
  8. ^ Michael, Donald N.; et al. „Proposed Studies on the Implications of Peaceful Space Activities for Human Affairs”. pp. 182–184. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ Finney, Ben (). „The impact of contact”. Acta Astronautica. 21 (2): 117–121. Bibcode:1990AcAau..21..117F. doi:10.1016/0094-5765(90)90137-A. 
  10. ^ „UC Davis Psychology, Albert Harrison”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b Harrison, Albert; Steven Dick (iulie 2000). „Contact: Long-Term Implications for Humanity”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. pp. 7–29. Arhivat din original (PDF) la .  Parametru necunoscut |last-author-amp= ignorat (ajutor)
  12. ^ Hines, David (iulie 2000). „The Role of Artists in Post-Contact Self-Identity”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. pp. 55–56. Arhivat din original (PDF) la . 
  13. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite baum-2011
  14. ^ a b c Musso, Paolo (). „The problem of active SETI: An overview”. Acta Astronautica. 78: 43–54. Bibcode:2012AcAau..78...43M. doi:10.1016/j.actaastro.2011.12.019. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Stephen Hawking warns over making contact with aliens”. BBC News. . Accesat în . 
  16. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite phys-imp-1
  17. ^ Boucher, Geoff (). 'Alien Encounters': A few sage (and Sagan) thoughts on invasion”. Los Angeles Times Hero Complex. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Freitas, Robert (). „Interstellar War”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Xenology Research Institute. Arhivat din original la . 
  19. ^ a b c d Harrison, Albert (iulie 2000). „Networking with Our Galactic Neighbors”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. pp. 107–114. Arhivat din original (PDF) la . 
  20. ^ „Space Alien Encounter Scenario Has Scientists Saying How We Will React”. HuffPost Science. Huffington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Chow, Denise (). „When Aliens Attack: 'Battleship' Strategy with SETI Astronomer Seth Shostak”. Search for Life. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Bhathal, Ragbir (iulie 2000). „Human Analogues May Portend ET Conduct Toward Humanity”. În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. p. 57. Arhivat din original (PDF) la . 
  23. ^ a b Brin, David (). „The Dangers of First Contact: The Moral Nature of Extraterrestrial Intelligence and a Contrarian Perspective on Altruism” (PDF). Skeptic Magazine. 15 (3): 2–9. 
  24. ^ Vakoch, Douglas A. (). „In defence of METI”. Nature Physics (în engleză). 12 (10): 890. Bibcode:2016NatPh..12..890V. doi:10.1038/nphys3897. ISSN 1745-2473. 
  25. ^ Mack, Eric (). „Stephen Hawking wants to find aliens before they find us”. CBS News (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ Achenbach, Joel (). „Should we beam greetings to alien civilizations even though they might be Klingons, or just bad company?”. Washington Post. Accesat în . 
  27. ^ Wall, Mike (). „Should Humanity Try to Contact Alien Civilizations?”. Space.com. Accesat în . 
  28. ^ Hoberman, J. (). „The Cold War Sci-Fi Parable That Fell to Earth”. New York Times Movies. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b Freitas Jr., Robert A. (2008). „Encounters Between Equals: The 0/0 Contact”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Sacramento, California, United States: Xenology Research Institute. Arhivat din original la 24 December 2012.  Verificați datele pentru: |year=, |year= / |date= mismatch (ajutor)
  30. ^ a b c Freitas Jr., Robert A. (2008). „Gods and Primitives: The 11/0 Contact”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Sacramento, California, United States: Xenology Research Institute. Arhivat din original la 24 December 2012.  Verificați datele pentru: |year=, |year= / |date= mismatch (ajutor)
  31. ^ Michaud, Michael A. G. (). „Fears: Cultural Shock”. Contact with Alien Civilizations: Our Hopes and Fears about Encountering Extraterrestrials. New York, New York, United States: Copernicus Books. pp. 233–238. ISBN 978-0-387-28598-6. Arhivat din original (PDF) la . 
  32. ^ a b c d Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite tough-1998-2
  33. ^ a b Choi, Charles Q. (). „Could Extraterrestrial Intelligence Sway Religious Beliefs?”. Space.com. Space.com. Accesat în . 
  34. ^ a b Peters, T. (). „The implications of the discovery of extra-terrestrial life for religion”. Philosophical Transactions of the Royal Society A: Mathematical, Physical and Engineering Sciences. 369 (1936): 644–655. Bibcode:2011RSPTA.369..644P. doi:10.1098/rsta.2010.0234. PMID 21220288. 
  35. ^ McAdamis, E.M. (). „Astrosociology and the Capacity of Major World Religions to Contextualize the Possibility of Life Beyond Earth”. Physics Procedia. 20: 338–352. Bibcode:2011PhPro..20..338M. doi:10.1016/j.phpro.2011.08.031. 
  36. ^ Keim, Brandon (). „Christian Theologians Prepare for Extraterrestrial Life”. Wired. Condé Nast. Accesat în . 
  37. ^ Kaufman, Marc (). First Contact: Scientific Breakthroughs in the Hunt for Life Beyond Earth]. Simon and Schuster. ISBN 978-1-4391-0901-4. 
  38. ^ Freitas Jr., Robert A. (). „The Religiou Response Contact”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Sacramento, California, United States: Xenology Research Institute.  Parametru necunoscut |orig-year= ignorat (ajutor)
  39. ^ Wall, Mike (). „Religion Would Likely Survive Alien Life Discovery”. Space.com. Accesat în . 
  40. ^ Lemarchand, Guillermo A. (). „Speculations on the First Contact: Encyclopedia Galactica or the Music of the Spheres?” (PDF). În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-Information Contact. pp. 153–163. 
  41. ^ Billingham, John (). „Who Said What: A Summary and Eleven Conclusions” (PDF). În Tough, Allen. When SETI Succeeds: The Impact of High-InformationContact. pp. 33–39. 
  42. ^ Kuhn, Robert Lawrence (). „Would Intelligent Aliens Undermine God?”. Science and Religion Today. Accesat în . 
  43. ^ Keim, Brandon (). „Christian Theologians Prepare for Extraterrestrial Life”. ABC News. Accesat în . 
  44. ^ a b Freitas, Robert (). „Legal Issues of First Contact”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Xenology Research Institute. 
  45. ^ Freitas, Robert (). „Alien Animals”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Xenology Research Institute. 
  46. ^ Freitas, Robert (). „Legal Standards of Personhood”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Xenology Research Institute. 
  47. ^ Freitas, Robert (). „Extraterrestrial Persons”. Xenology: An Introduction to the Scientific Study of Extraterrestrial Life, Intelligence, and Civilization. Xenology Research Institute. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]