Agenția Spațială Europeană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Agenția Spațială Europeană
European Space Agency (engleză)
Agence spatiale européenne (franceză)
Europäische Weltraumorganisation (germană)
ASE Logo.png
Stabilit 1974
Sediu Paris, Franța
Port spațial Kourou, Guyana Franceză
Administrator Johann-Dietrich Wörner (Directorul General)
Buget 2.9 miliarde (3.8 miliarde $) (2006)
Website www.esa.int

     Țări membre ale ESA

     Țări care au semnat carta PECS

     Țări care au semnat un acord de cooperare cu ESA

Mars Express, prima sondă europeană spre Marte

Agenția Spațială Europeană (engleză European Space Agency, prescurtare: ESA, iar în franceză Agence spatiale européenne, prescurtat:ASE)[1] este o organizație interguvernamentală creată în 1980, cu sediul la Paris, în scopul asigurării și dezvoltării cooperării, exclusiv pașnice, între statele europene în domeniile cercetării și tehnologiei spațiale. Coordonează proiectele spațiale puse în comun de peste douăzeci de țări europene. Agenția Spațială Europeană, care prin bugetul său de 4.433.000.000 de euro (în 2015)[2] este a treia agenție spațială în lume, după NASA și Agenția Federală Spațială Rusă, a fost fondată la 31 mai 1975.

Agenția Spațială Europeană își desfășoară activitatea în trei centre: Noordwijk (Țările de Jos), Darmstadt (Germania) și Frascati (Italia) și la ora actuală are ca membri 22 țări. ESA este o organizație independentă de Uniunea Europeană.

State membre[modificare | modificare sursă]

Țările participante la ESA nu fac parte, în mod necesar, din Uniunea Europeană și invers: astfel Norvegia și Elveția sunt membre ale ESA; a contrario unele țări care au aderat la Uniunea Europeană nu sunt membre ale ESA. Ungaria a devenit stat membru al Agenției Spațiale Europene, la 24 februarie 2015. Bulgaria a declarat recent că vrea să se apropie de ESA. Canada este un membru asociat, stat cooperant cu statut privilegiat.

Agenția, în scopul strângerii legăturilor cu țările europene nemembre și cu țări extraeuropene, a încheiat acorduri cu diferite țări. Carta PECS, Programul pentru Țările Europene Colaboratoare, a fost semnată cu țările următoare: Slovenia Slovenia (2010), Letonia Letonia (2015).

Carta ECS, Acordului de Cooperare Stat European, a fost semnată cu țările următoare: Lituania Lituania (2014), Slovacia Slovacia (2015), Bulgaria Bulgaria (2015).

Alte state, europene sau neeuropene, au încheiat acorduri de cooperare:

Persoanele care au îndeplinit / îndeplinesc funcția de
Director general al ESA
Director general Perioada Țara de origine Comentariu
Roy Gibson 1975–1980 Regatul Unit Regatul Unit
Erik Quistgaard 1980–1984 Danemarca Danemarca
Reimar Lüst 1984–1990 Germania Germania
Jean-Marie Luton 1990–1997 Franţa Franța
Antonio Rodotà 1997–2003 Italia Italia
Jean-Jacques Dordain 2003–2015 Franţa Franța
Johann-Dietrich Wörner [4] de la 01 iulie 2015 Germania Germania în funcție

Proiecte[modificare | modificare sursă]

Sateliți[modificare | modificare sursă]

Sonde spațiale[modificare | modificare sursă]

Listă parțială:

Rachete[modificare | modificare sursă]

Lansatorul (racheta) Ariane 1 face parte din primele programe dezvoltate de
Agenția Spațială Europeană.
  • Ariane
    • Ariane 1 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă.
      Cu o masă la decolare de 210 tone, o înălțime de 47,4 m și un diametru de 3,8 m, racheta era capabilă să plaseze o sarcină utilă de 1.850 kg pe o orbită de transfer geostaționară (GTO) Putea să transporte, la alegere, un singur satelit mare sau un grup de doi sateliți mai mici.
    • Ariane 2 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Structura rachetei Ariane 2 era identică celei a rachetei Ariane 1, însă înălțimea a crescut la 49 m, iar greutatea la 219 tone. Capacitatea sa de transport pe orbită de transfer geostaționară era de 2.175 kg, cu 325 km mai mult decât Ariane 1.
    • Ariane 3 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Era identică cu Ariane 2, exceptând faptul că i s-au adăugat două propulsoare suplimentare cu pulbere (combustibil solid), la nivelul primului etaj; a zburat înainte de Ariane 2.
    • Ariane 4 a fost o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. Prima lansare a rachetei Ariane 4 a avut loc la 15 iunie 1988. A fost lansată de 116 ori, între 1988 și 2003, necunoscând decât 3 eșecuri. Putea transporta de la sol o sarcină utilă de 3.585 kg; a lansat 186 de sateliți.
    • Ariane 5 este o rachetă purtătoare proiectată pentru a transporta sateliți pe orbită geostaționară sau orbită terestră joasă. A fost dezvoltată începând din 1995 pentru a înlocui racheta Ariane 4, ale cărei capacități limitate nu mai permiteau lansarea, într-un mod concurențial, al sateliților de comunicație cu mase crescânde, în timp ce sectorul precedent era punctul forte al lansatorului european.[5]
    • Ariane 6

Bugetul Agenției Spațiale Europene[modificare | modificare sursă]

În 2015 bugetul Agenției Spațiale Europene este de 4.433 de milioane de euro, dintre care 3.241,2 de milioane de euro pentru programe și activități ale Agenției Spațiale Europene și 1.197,1 de milioane € (26,88%) pentru programe ale partenerilor instituționali europeni.

Contribuția diferitelor țări membre[modificare | modificare sursă]

Contribuția membrilor la bugetul pe 2015

Participarea diferitelor țări membre ale Agenției Spațiale Europene reflectă politici spațiale naționale foarte variate. De la crearea agenției, Franța și Germania furnizează împreună peste 40% din buget. Italia și Regatul Unit sunt și ele contributori importanți (circa 10% pentru fiecare dintre cele două țări), dar dacă se ia în considerare PIB-ul fiecăreia, efortul făcut este de două ori mai puțin important decât al celor două țări aflate pe primele locuri. Primii zece contributori, care sunt și membrii fondatori ai agenției, furnizează împreună peste 90% din fonduri, fără participarea Uniunii Europene. Bugetul european consacrat cercetării spațiale este relativ redus, întrucât reprezintă prețul unui bilet de cinema pe cetățean al unui stat membru al ESA. În Statele Unite ale Americii, sumele consacrate activităților spațiale civile sunt aproape de patru ori mai mari.

În 2015 principalele țări contributoare sunt în ordine descrescătoare:[6]

Participația financiară a membrilor în 2012, 2014 și 2015[7][6]
Țară membră 2015 2014 2012
Participație
(în M€)
Procentaj Participație
(în M€)
Procentaj Participație
(în M€)
Procentaj
Germania Germania 797,4 24,6 % 765,7 22,9 % 713,8 22,9 %
Austria Austria 51,5 1,6 % 50,2 1,5 % 52,2 1,5 %
Belgia Belgia 189,5 5,8 % 188,6 5,6 % 169,8 5,6 %
Danemarca Danemarca 26,8 0,8 % 23,4 0,7 % 27,8 0,7 %
Spania Spania 131,77 4,1 % 139,2 4,2 % 184 4,2 %
Finlanda Finlanda 19,6 0,6 % 19,9 0,6 % 19,4 0,6 %
Franţa Franța 718,2 22,2 % 754,6 22,6 % 751,4 22,6 %
Grecia Grecia 12,1 0,4 % 14,5 0,4 % 8,6 0,4 %
Irlanda Irlanda 18 0,6 % 18,4 0,6 % 15,6 0,6 %
Italia Italia 329,9 10,2 % 350,0 10,5 % 350,5 10,5 %
Luxemburg Luxemburg 23 0,7 % 18,3 0,5 % 15 0,5 %
 Țările de Jos 74,7 2,3 % 125,1 3,7 % 60,3 3,7 %
Norvegia Norvegia 59,8 1,8 % 57,1 1,7 % 63,1 1,7 %
Polonia Polonia 30 0,9 % 28,7 0,9 % 36,4 0,9 %
Portugalia Portugalia 16,7 0,5 % 16,3 0,5 % 15,8 0,5 %
Republica Cehă Cehia 14,2 0,4 % 13,9 0,4 % 11,5 0,4 %
 România 25,4 0,8 % 22,5 0,7 % 7,6 0,7 %
Regatul Unit Regatul Unit 322,3 9,9 % 270,0 8,1 % 240 8,1 %
Suedia Suedia 80,3 2,5 % 94,6 2,8 % 65,3 2,8 %
Elveţia Elveția 134,9 4,2 % 126,5 3,8 % 105,6 3,8 %
Ungaria Ungaria
Estonia Estonia
Canada Canada 15,5 0,5 % 19,5 0,6 % 18,7 0,6 %
 Uniunea Europeană - - 59,1 1,8 % - -
Alte finanțări 149,8 4,6 % 163,0 4,9 % - -
Total programe ale agenției 3.241,3 100 % 3.339,3 100 % 2.932,4 100 %
 Uniunea Europeană 1030,5 - 623,9 - 867,7 -
EUMETSAT 122,4 - 75 - - -
Altele 38,8 - 63,8 - 264,5 -
Total programe alte instituții 1.030,5 - 623,9 - 867,7
Buget total 4.433 - 4.102 - 4.064,6 -

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Fifty Years of European Cooperation in Space, John Krige's, Les Editions Beauchesne, 2014, ISBN 97820701020297 - recenzie
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agenția Spațială Europeană


Coordonate: 48°50′54″N 2°18′15″E / 48.8482°N 2.3042°E / 48.8482; 2.3042