Praxidike (satelit)
| Praxidike | |
 Praxidike fotografiat de Canada-France-Hawaii Telescope în decembrie 2001 | |
| Descoperire | |
|---|---|
| Descoperit de | Scott S. Sheppard et al. |
| Loc descoperire | Mauna Kea Obs. |
| Dată descoperire | 23 noiembrie 2000 |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Jupiter XXVII |
| Pronunție | /prak.si'di.ke/ |
Denumit după | Πραξιδίκη Praxidikē |
Nume alternative | S/2000 J 7 |
| Atribute | Praxidikean /prak.si.di'ke̯an/ |
| Caracteristicile orbitei [2] | |
| 21147000 km | |
| Excentricitate | 0.230 |
Perioadă orbitală | −609.25 zile[1] |
| 21.8° | |
| Înclinație | 149.0° |
| 285.2° | |
| 209.7° | |
| Sateliți | Jupiter |
| Caracteristici fizice | |
Diametrul mediu | 7.0±0.7 km[3] |
| Albedo | 0.029±0.006[3] |
Magnitudinea aparentă | 21.2 |
Praxidike (/prak.si'di.ke/), cunoscut și ca Jupiter XXVII, este un satelit natural neregulat, retrograd al lui Jupiter. El a fost descoperit de o echipă de astronomi de la Universitatea din Hawaii condusă de Scott S. Sheppard în 2000,[4][5] și i-a fost dată denumirea provizorie de S/2000 J 7.
În august 2003 el a fost denumit în cinstea lui Praxidike, zeița din mitologia greacă a pedepselor.
Orbită
[modificare | modificare sursă]
Praxidike îl orbitează pe Jupiter la o distanță medie de 20.824.000 km în 609,25 zile, la o înclinație de 144° față de ecliptică (143° față de ecuatorul lui Jupiter), în direcție retrogradă și cu o excentricitate de 0,1840.
Praxidike face parte din Grupul Ananke, despre care se crede că sunt rămășițele unei spargeri a unui asteroid heliocentric capturat. Cu un diametru de aproximativ 7 km, Praxidike este al doilea cel mai mare membru din acest grup, fiind după Ananke.[6]
Caracteristici
[modificare | modificare sursă]Satelitul are o culoare aparent gri (indecii de culoare B-V=0.77, R-V= 0.34), similar asteroizilor de tip C[7]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „M.P.C. 104798” (PDF). Minor Planet Circular. Minor Planet Center. .
- ^ S.S. Sheppard (2019), Moons of Jupiter, Carnegie Science, on line
- ^ a b Grav, T.; Bauer, J. M.; Mainzer, A. K.; Masiero, J. R.; Nugent, C. R.; Cutri, R. M.; et al. (august 2015). „NEOWISE: Observations of the Irregular Satellites of Jupiter and Saturn” (PDF). The Astrophysical Journal. 809 (1): 9. Bibcode:2015ApJ...809....3G. doi:10.1088/0004-637X/809/1/3. 3.
- ^ IAUC 7555: Satellites of Jupiter 5 ianuarie 2001 (discovery)
- ^ MPEC 2001-A29: S/2000 J 7, S/2000 J 8, S/2000 J 9, S/2000 J 10, S/2000 J 11 15 ianuarie 2001 (discovery and ephemeris)
- ^ Sheppard, S. S.; Jewitt, D. C.; Porco, C.; Jupiter's Outer Satellites and Trojans, in Jupiter: The Planet, Satellites and Magnetosphere, edited by Fran Bagenal, Timothy E. Dowling, and William B. McKinnon, Cambridge Planetary Science, Vol. 1, Cambridge, UK: Cambridge University Press, ISBN 0-521-81808-7, 2004, pp. 263-280
- ^ Grav, T.; Holman, M. J.; Gladman, B. J.; Aksnes, K.; Photometric Survey of the Irregular Satellites, Icarus, Vol. 166 (2003), pp. 33-45
- Ephemeris IAU-MPC NSES
- Mean orbital parameters NASA JPL
