Câmpulung

Pentru un oraș cu numele asemănător din județul Suceava, vedeți Câmpulung Moldovenesc. Pentru alte sensuri, vedeți Câmpulung (dezambiguizare).

Câmpulung
—  Municipiu  —
Câmpulung
Stemă
Câmpulung Câmpulung (România) Localizarea orașului pe harta României
Câmpulung Câmpulung (Județul Argeș) Localizarea orașului pe harta județului Argeș
Coordonate: 45°16′N 25°3′E
Țară	România
Județ	Argeș
SIRUTA	13490
Atestare documentară	secolul al XIII-lea
Reședință	Câmpulung[*]
Componență	Câmpulung[*], Valea Rumâneștilor
Guvernare
- Primar	Ioan Liviu Țâroiu[*] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	11,7 km²
Altitudine	655 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	▼ 31767 locuitori
- Recensământul anterior, 2002	51,492 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	115100
Localități înfrățite
- Soissons	Franța
- Comuna Popovo, Tărgoviște	Bulgaria
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Câmpulung

Câmpulung (în maghiară Hosszúmező, în germană Langenau) este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România.

Geografie

Orașul se află în nord-estul județului, în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580–600 m, în Muscelele Argeșului, la poalele Munților Iezer, pe malurile Râului Târgului. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, aflându-se la o distanță de 52 km de Pitești și 84 km de Brașov. La Câmpulung, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre sud-est la Mioarele și Boteni (unde se termină în DN73D); șoseaua județeană DJ734, care duce spre nord la Lerești; și șoseaua județeană DJ732C, care duce spre vest la Bughea de Jos, Godeni (unde se intersectează cu DN73C) și Schitu Golești (unde se termină în DN73). Pe calea ferată, orașul are stațiile Câmpulung și Parc Krețulescu, ultima fiind capătul unei linii de cale ferată care duce spre sud la Golești, unde se unește cu calea ferată București-Pitești.

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Câmpulung era o comună urbană ce juca rol de reședință a județului Muscel. Orașul avea o populație de 11.244 de locuitori. Străzile lui principale erau Negru Vodă, Râului, Matei Basarab și Gruiului; ele mergeau paralel prin centrul orașului și erau pietruite. Străzile Negru Vodă, Fierarilor și Câmpulung-Albești aveau plantați arbori. Erau amenajate trei piețe (Sfântul Ilie, Scheiul și a Județelor); piața Sfântul Ilie era cea principală, aflată lângă biserica cu același hram; acolo se ținea târg săptămânal, precum și un mare târg anual între 17 și 28 iulie, de Sfântul Ilie. Existau în oraș școli primare de băieți și fete, un gimnaziu, o școală normală, spital, cazărmi de dorobanți și călărași, poștă și muzeul „Negru Vodă”. Funcționau 19 biserici, între care și mănăstirea Câmpulung. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut, având o populație de 16.100 de locuitori.

În 1950, județul Muscel a fost desființat, iar Câmpulung a devenit oraș raional, reședință a raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, la reforma administrativă, orașul a pierdut statutul de centru administrativ regional, devenind oraș al județului Argeș. A fost declarat municipiu în 1994.

Demografie

Componența etnică a municipiului Câmpulung

     Români (91,98%)

     Romi (1,79%)

     Necunoscut (6,02%)

     Altă etnie (0,19%)

Componența confesională a municipiului Câmpulung

     Ortodocși (90,41%)

     Creștini după evanghelie (1,06%)

     Necunoscută (6,06%)

     Altă religie (2,46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Câmpulung se ridică la 31.767 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 38.209 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,99%), cu o minoritate de romi (1,79%). Pentru 6,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,41%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,06%). Pentru 6,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Câmpulung - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Administrație

Municipiul Câmpulung este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Ioan Liviu Țâroiu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	10
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	2
	Partidul pentru Argeș și Muscel	1

În sistemul judecătoresc, la Câmpulung se află sediul unei judecătorii cu jurisdicție asupra orașului și a 19 comune din nord-estul județului Argeș. Judecătoria este subordonată Tribunalului Pitești.

Municipiul Câmpulung este format din 15 cartiere:

• Apa Sărată
• Calea Pietroasă
• Centru
• Crețișoara
• Flămânda
• Grui
• Mărcuși
• Pescăreasa
• Piață
• Schei
• Șubești-Olari
• Tabaci
• Valea Bărbușii
• Valea Româneștilor
• Vișoi

Educație

• Școli de stat:
  • Școala Generală Nr. 1 Oprea D. Iorgulescu
  • Școala Gimnazială C. D. Aricescu (fosta Școală Generală Nr. 2)
  • Școala Generală Nr. 3 Nanu Muscel
  • Școala Generală Nr. 4 ( Structură Sc. Gim. C.D. Aricescu)
  • Școala Gimnazială Nr. 7 Theodor Aman
  • Scoala Generala Nr. 5 (desființată)
  • Scoala Generala Nr. 6 (desființată)
• Școli private:
  • Scoala "Sfântul Iacob"
• Licee:
  • Colegiul National "Dinicu Golescu"
  • Colegiul Pedagogic "Carol I"
  • Colegiul Tehnic Câmpulung
  • Liceul Tehnologic Auto Câmpulung
  • Liceul Național de Atletism
  • Liceul Teoretic "Dan Barbilian"
  • Seminarul Teologic Liceal Ortodox
• Universități:
  • Universitatea "Spiru Haret" (Facultatea de Finanțe si Contabilitate)
• Școli speciale:
  • Școala de Muzică și Arte Plastice
  • Centrul Școlar de Educație Incluzivă  "Sfântul Nicolae"
• Centre pentru copiii cu dizabilități:
  • Centrul Școlar Special
  • Casa de Copii Școlari Nr. 1 - Baieți–

Monumente istorice

Musceleancă
(portret de Mișu Popp)

Peste 100 de locuri din oraș sunt clasificate ca monumente istorice. 39 dintre ele sunt clasificate ca monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic reprezentând sectorul nordic al Limesului Transalutan — ansamblu alcătuit din castrul de pământ Jidava, castrul de piatră Jidava (sfârșitul secolului al II-lea–prima jumătate a secolului al III-lea e.n.) și fortificație de pământ.

Alte cincisprezece sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Sf. Împărați”-Șubești (1779); biserica „Sf. Nicolae”, „Sf. Mc. Mina”-Nicuț (1708); biserica „Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli”-Vișoi (1774); biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Flamânda (1940); ansamblul vilei Elie Mirea (înc. sec. XX) — ansamblu alcătuit din vila propriu-zisă și parcul —; Școala Normală „Carol I”, azi Liceul Pedagogic (1895); biserica „Sf. Gheorghe”-Olari (prima jumătate a secolului al XVII-lea); biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Fundeni (secolul al XVIII-lea); Mănăstirea Negru Vodă (secolele al XIV-lea–al XIX-lea) — ansamblu alcătuit din biserica domnească „Adormirea Maicii Domnului” (secolul al XIV-lea, refăcută în secolul al XVII-lea), biserica bolniței „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” (1718), casa egumenească (1635), casa domnească/arhierească (1301-1900), turnul clopotniță (1647), chiliile (secolele al XIV-lea–al XIX-lea), o fântână (începutul secolului al XX-lea), zidul de incintă al bisericii (secolele al XIV-lea–al XIX-lea) și zidul de incintă al mănăstirii (1712) —; ansamblul bisericii catolice „Sf. Iacob”-Bărăția (secolele al XIII-lea–al XVIII-lea) — ansamblu alcătuit din biserica catolică „Sf. Iacob cel Mare” (corul primei biserici gotice), ruinele navei primei biserici gotice (secolul al XIII-lea), casa parohială (secolul al XVII-lea), clădirile-anexă, turnul clopotniță (1730) și zidul de incintă —; biserica „Sf. Marina” (secolele al XIV-lea–al XVII-lea); vila Ghiță Ștefănescu, azi Muzeul de Etnografie (1735, refăcut în 1928); ansamblul bisericii „Sf. Nicolae”-Domnească (secolul al XVI-lea, refăcut în 1860–1861) — ansamblu alcătuit din biserica propriu-zisă, casa parohială (sfârșitul secolului al XIX-lea) și incintă —; și ansamblul bisericii „Sf. Ilie” (1626) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Ilie” (1626) și incinta fostului cimitir (secolele al XVII-lea–al XIX-lea).

Centrul istoric este și clasificat ca un monument istoric de arhitectură.

Pe teritoriul orașului se află și douăzeci și două de cruci de piatră, toate clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național, datând dintre 1593 și 1790, plus un al douăzeci și treilea astfel de monument reprezentat de fântâna generalului rus Minciaky (1835).

Personalități

• Ion Negulici (1812 - 1851), pictor, participant la Revoluția Română din 1848;
• Theodor Aman (1831 - 1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București;
• Nicolae Cekerul Cuș (1873 - 1946), jurist și politician;
• C. I. Parhon (1874 - 1969), demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru;
• Ion Barbu (1895 - 1961), poet și matematician;
• Dimitrie Ionescu-Berechet (1896 - 1969), arhitect;
• Constantin Baraschi (1902 - 1966), sculptor;
• Petre Țuțea (1902 - 1991), eseist, filozof și economist, membru al Mișcării Legionare;
• Tudor Mușatescu (1903 - 1970), scriitor și umorist;
• Radu Gyr (1905 - 1975), scriitor, eseist și gazetar;
• Mircea Diaconu (n. 1949), actor, om politic;
• Adrian Săvoiu (n. 1954), profesor, publicist și istoric literar;
• Cristina Dorcioman (n. 1974), arbitră de fotbal;
• Liviu Hodor (n. 1984), cântăreț și DJ;
• Constantin D. Aricescu (1823 - 1886), istoric, publicist, participant la Revoluția din 1848 din Țara Românească.

Galerie de imagini

• 

  Primăria municipiului Câmpulung, fosta prefectură a județului Muscel în perioada interbelică (ilustrată de epocă).

• 

  Primăria municipiului Câmpulung, fosta prefectură a județului Muscel în perioada interbelică (imagine actuală).

• 

  Palatul Culturii din Câmpulung, fosta primărie a orașului Câmpulung în perioada interbelică (ilustrată de epocă).

• 

  Fotografia s-a executat de la balconul Hotelului Regal. Se derulează în plan îndepărtat clădirile cu magazine la parter care există și azi, vila Paul, Biserica Domnească și Hotelul Grădișteanu. 1906 Ed. Răgădunescu (Variantă: ed. I. Staicu, 1913).

• 

  Gara Câmpulung-Muscel

• 

  Centrul vechi (Piața regală) Vedere spre nord. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu, Nr.581 (Reluată și de alte edituri).

• 

  Vedere de ansamblu din Parcul Băilor Kretzulescu. 1900 Ed. Tache Niculescu (Aceeași editură: Vedere de pe podul băilor).

• 

  Bulevardul “Pardon”

• 

  Nicolae Grigorescu - Biserica catolică

• 

  Theodor Aman - Stradă în Câmpulung, 1890

Vezi și

• Laurentius de Longo Campo
• Castrul roman Jidova

Lectură suplimentară

• Istoria Câmpulungului, prima rezidență a României, C D Aricescu, Adrian Săvoiu, Gh Pârnuță, Editura Ars Docendi, București, 2007 - recenzie
• Noui documente Câmpulungene, Teodor Bălan, Editura Tip. Mitropolitul Silvestru, 1929

Legături externe

• Primăria Municipiului Câmpulung
• Monografia ilustrată cu 300 de cărți poștale vechi
• Alexandru Ciocîltan - Identitatea comunității germane din Câmpulung în secolele XIII - XVIII
• Câmpulung Online
• Municipiul Câmpulung - o oază de linște și cultură, 9 mai 2010, Adevărul
• De Sfântul Ilie la Câmpulung Muscel, 20 iulie 2013, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina

Istorie

• Pod peste timp: Câmpulung Muscel, Ioana Bugheanu, Historia, accesat la 14 februarie 2012
• Câmpulung, orașul celor 39 de cruci votive, 14 septembrie 2012, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
• Personalități muscelene, 18 iunie 2007, Jurnalul Național

Imagini

• Imagini din Câmpulung