Izvoru, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Izvoru.
Izvoru
—  Comună  —
Izvoru se află în România
Izvoru
Izvoru
Izvoru (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°29′15″N 25°04′11″E / 44.48750°N 25.06972°E / 44.48750; 25.0697244°29′15″N 25°04′11″E / 44.48750°N 25.06972°E / 44.48750; 25.06972

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA 16739
Atestare 1931

Reședință Izvoru[*]
Componență Izvoru[*]

Guvernare
 - Primar Claudiu Ionuț Neguț[*][3] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2292 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 117405

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Izvoru este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sudul județului, pe malurile râului Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ504, care o leagă spre nord-vest de Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A) și spre sud de Popești, mai departe în județul Teleorman la Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus, și mai departe în județul Giurgiu la Gogoșari, Putineiu și Giurgiu (unde se termină în DN5B). La Izvoru, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ679C, care duce spre vest la Căldăraru (unde se termină în DN65A) și spre est la Mozăceni.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Izvoru

     Români (80,45%)

     Romi (16,01%)

     Necunoscută (3,49%)

     Altă etnie (0,04%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Izvoru

     Ortodocși (96,16%)

     Necunoscută (3,49%)

     Altă religie (0,34%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Izvoru se ridică la 2.292 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.662 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,45%), cu o minoritate de romi (16,01%). Pentru 3,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,16%). Pentru 3,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Izvoru este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Claudiu Ionuț Neguț[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6            
Partidul Social Democrat 4            
Asociația Partida Romilor “Pro-Europa” 1            

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Gălășești a județului Argeș, comunele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus, fiecare formată doar din satul de reședință. Comuna Izvoru de Jos avea 600 de locuitori, o biserică și o școală primară rurală.[7] Comuna Izvoru de Sus avea 972 de locuitori și, la fel, o biserică și o școală.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Teleorman a aceluiași județ, având respectiv 583 și 1684 de locuitori.[9]

În forma actuală, comuna a apărut în 1931, fiind formată din satele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus, al doilea fiind și reședința.[10] În 1950, comuna a fost arondată raionului Costești din regiunea Argeș. Ea a revenit însă la județul Argeș, reînființat, în 1968; tot atunci, cele două sate ale ei, Izvoru de Jos și Izvoru de Sus au fost comasate sub numele de Izvoru.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Izvoru se află biserica „Sfântul Nicolae” (1701), monument istoric de arhitectură de interes național.

În rest, singurul obiectiv din comuna Izvoru inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul conacului Perticari-Davila (secolele al XVII-lea–al XX-lea), cuprinzând conacul mare (dinainte de 1919), conacul mic (secolul al XVII-lea, refăcut înainte de 1919) și parcul (amenajat în secolul al XIX-lea).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Izvoru, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Izvorul-de-Jos, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 87. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Izvorul-de-Sus, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 87. 
  9. ^ „Comunele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 22. . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 



[[Categorie:Comune în județul Argeș|Izvor u, Argeș]]