Costești, România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Costești.
Costești
—  Oraș  —
Costești
Costești
Stemă
Stemă
Costești se află în România
Costești
Costești
Costești (România)
Localizarea orașului pe harta României
Costești se află în Județul Argeș
Costești
Costești
Costești (Județul Argeș)
Localizarea orașului pe harta județului Argeș
Coordonate: Coordonate: 44°40′11″N 24°52′48″E / 44.66972°N 24.88000°E / 44.66972; 24.8800044°40′11″N 24°52′48″E / 44.66972°N 24.88000°E / 44.66972; 24.88000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA 13668

Reședință Costești[*]
Localități componente

Guvernare
 - Primar Ion Baicea[*][3] (PNL, )

Altitudine 224 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10375 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 10.868 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Costești este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Costești (reședința), și din satele Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci. Orașul are o populație de 10.375 locuitori.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat în sudul județului, în Câmpia Piteștilor, pe malurile râului Teleorman. Unitatea administrativă are o suprafață totală de 91,31 km². Este străbătut de șoseaua națională DN65A care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Costești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ659A, care duce spre nord la Bradu. Tot la Costești, tot DN65A se intersectează și cu șoseaua județeană DJ703B, care duce spre vest la Lunca Corbului și spre est la Suseni.[4] Orașul este și nod feroviar pe calea ferată Pitești-Piatra Olt, pe care este deservit de stațiile Pârvu Roșu, Suseni și Costești, de unde se ramifică o linie care duce la Roșiori Nord.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie. Existența unei comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești.

Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au făcut popasuri pentru odihnă și schimbarea cailor „în așezarea Costeștilor”.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Costești era o comună rurală, reședința plășilor Gălășești și Cotmeana ale județului Argeș, având o populație de 715 locuitori în satele Costești și Teleasca. În comună funcționau o biserică, o școală primară rurală, o moară cu aburi și un birou de telegraf și poștă.[5] La acea dată, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau, în plasa Cotmeana a aceluiași județ, și comunele Băseni-Stârci, Broșteni, Podu Broșteni și Telești. Comuna Broșteni, alcătuită din satele Broșteni, Lăceni și Pârvu Roșu, avea 900 de locuitori, trei biserici și două școli primare rurale.[6] Din comuna Băseni-Stârci făceau parte satele Băseni, Stârcii de Jos și Stârcii de Sus, având în total 1030 de locuitori; existau în această comună două biserici și o școală primară rurală.[7] Comuna Podu Broșteni era formată din satele Podu Broșteni și Zmei, cu 456 de locuitori; funcționau și aici două biserici, câte una în fiecare sat.[8] Comuna Telești, cu două biserici și o școală avea 607 locuitori în satele Datcu, Târlești și Telești.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Teleorman a aceluiași județ, precum și desființarea comunelor Telești și Podu Broșteni, ale căror sate trecuseră la comunele Costești, respectiv Broșteni. Astfel, comuna Costești era reședința plășii și avea 2251 de locuitori în satele Costești, Dutcu, Târlești, Teleasca și Telești;[10] comuna Broșteni avea 3067 de locuitori în satele Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni și Smei.[11] Comuna Băseni-Stârci se numea acum Băseni și avea aceeași alcătuire, și o populație de 1724 de locuitori.[12]

În Vinerea Mare din 1930, pe 18 aprilie, a avut loc un incendiu în biserica din lemn din satul Costești, în care au murit 116 oameni, majoritatea copii.[13] Între anii 1932 și 1934, pe locul vechii biserici a fost construită o nouă catedrală, renovată ulterior în două sau trei rânduri.

În 1931, comuna Băseni a fost desființată și ea, iar satele ei au fost incluse în comuna Costești.[14] În 1950, comuna Costești a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. Satul Băseni a căpătat în 1964 denumirea de Zorile.[15] În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat; comuna Costești a fost declarată oraș, formând o unică localitate urbană din fostele sate Costești, Telești, Datcu, Târlești și Zorile, celelalte așezări devenind sate componente ale orașului.[16][17]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

construcție de lemn cu acoperiș în patru ape, înconjurată de cruci
Biserica de lemn din cartierul Telești

În orașul Costești se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Înălțarea Domnului”-Telești (1773) și biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”-Zorile (1807).

În rest, alte nouă obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Duminica Tuturor Sfinților” (1788) din Broșteni, biserica memorial „Sf. Nicolae” (1933), fosta judecătorie (1890), fosta primărie Costești (începutul secolului al XX-lea), biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Prooroc Ilie” (1933), protoieria, azi casă parohială (1933), casa Bădescu (sec. XIX), casa Nicolau (începutul secolului al XX-lea) și casa Echinescu (sfârșitul secolului al XIX-lea).

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Costești se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tǎiat:

  1. pe verde, deasupra unor nori de argint, un car alegoric de aur, din ale cărui roți ies flăcări roșii în partea de jos,tras de doi cai de argint, aflați în salt, cu harnașament negru, în care stă în picioare Sfântul Ilie cu aură, purtând păr lung până la umeri, mustață și barbă de argint, veșminte lungi, albastre, încins la mijloc cu un lanț negru, ținând cu mâna dreaptă frâiele cailor, în stânga, îndoită din cot, un bici care are cureaua de aur, triplu ondulată spre stânga și legată de un băț negru poziționat în bandă;
  2. pe albastru, un snop de spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, arată faptul că localitatea Costești are rangul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Costești

     Români (94,82%)

     Romi (1,28%)

     Necunoscut (3,82%)

     Altă etnie (0,06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Costești

     Ortodocși (94,71%)

     Necunoscută (3,87%)

     Altă religie (1,4%)

Costești - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Costești se ridică la 10.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.868 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de romi (1,28%). Pentru 3,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,72%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[18]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Costești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ion Baicea[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 9                  
Partidul Social Democrat 5                  
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2                  
Partidul pentru Argeș și Muscel 1                  

La Costești funcționează Judecătoria Costești, cu jurisdicție asupra orașului și asupra a 20 de comune din sudul județului Argeș. Ea este subordonată Tribunalului Pitești, la rândul său subordonat Curții de Apel Pitești.[20][21]

Educație[modificare | modificare sursă]

Prin Hotărârea Eforiei Școlare din anul 1838, năzuința spre învățătură și lumină a determinat înființarea unui număr mare de unități școlare în Țara Românească. Printre aceste școli a fost și școala Costești - Teleasca care ia ființă în anul 1845. Anul înființării acestei școli este atestat de Anuarul Oficial întocmit de Ministerul Învățământului și Cultelor, Serviciul Ștatelor personale și al Statisticii, la 15 octombrie 1910, în care se găsește și școala Costești. Aceeași dată se găsește și în fondul vorniciei din lăuntru, sâmbria învățătorilor cu nr. 137/1845. Primul învățător a fost Marin Popa David fiul diaconului David sin Popa din comuna Costești. Multă vreme școala din Costești, n-a avut un local propriu, cursurile ținându-se în casele oamenilor sau în sălile primăriilor. Prima școală construită, cu două săli de clasă, datează din anul 1888 având ca învățător pe Adamescu Nicolae. În 1929 se repară vechea școală, ciuruită de gloanțele și schijele războiului din 1916-1918 și se construiește încă o sală de clasă sub îndrumarea învățătorului Ilie Ștefan. Dar prima școală cu adevărat modernă apare abia în anul 1955 unde este numit ca director Ispas Alexandru. În această școală s-a desfășurat învățământul obligatoriu de 7 ani și ulterior de 8 ani. De-a lungul timpului și această școală devine neîncăpătoare mai ales după anul 1957 când a luat ființă Liceul Teoretic Costești, motiv pentru care au existat mai multe demersuri pentru construirea unui nou local. După 1977 numărul elevilor a crescut simțitor ajungându-se la peste 800, aceștia fiind nevoiți să învețe în localul neîncăpător al școlii vechi, în sălile secției de Repasat, iar o bună parte de timp în internatul Școlii Ajutătoare Costești și în corpul al-II-lea al acesteia. Datorită acestor probleme de spațiu școlar, în anul 1993 se aprobă construirea unui nou local de școală generală în orașul Costești. Acesta este dat în folosință la 15 septembrie 1997, panglica fiind tăiată de primarul orașului, prof. Ion Băncescu și directorul școlii, prof. Gheorghe Mincu. Noul local de școală a fost prevăzut cu o curte interioară și o curte exterioară în care este amenajat un teren de sport. Interiorul clădirii cu etaj este bine proporționat: 16 săli de clasă, 4 laboratoare, sală de sport cu toate utilitățile, 11 spații igenico-sanitare bine dotate, cabinet medical, cancelarie pentru profesori, secretariat, cabinete pentru directori, precum și coridoare încăpătoare.

În oraș funcționează învățământul preuniversitar:

  • Un liceu teoretic cu un număr de 703 elevi și 54 cadre didactice
  • Un liceu tehnologic cu un număr de 517 elevi și 43 cadre didactice
  • 3 școli generale și primare cu 1.210 elevi și 115 cadre didactice
  • 5 grădinițe orășenești și sătești cu 370 copii și 18 cadre profesorale educator
  • O creșă cu program prelungit de îngrijire a celor 130-150 copii, care are 12 cadre pedagogice
  • Un centru plasament de tip familial și o școală specială pentru minori cu deficiențe.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Orașul Costești are o casă de cultură modernă, 3 cămine culturale sătești și două biblioteci din care una orășenească și cealaltă sătească. Din anul 1977 a luat ființă ansamblul folcloric „Mugurelul” care își desfășoară activitatea și în prezent.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Asistența sanitară în oraș și pentru sudul județului este asigurată în Spitalul Regele Carol I, în care lucrează 38 de medici de diverse specialități cu 108 cadre medii sanitare.

În oraș funcționează 3 dispensare din care unul sătesc, 5 medici și 6 asistente care asigură asistența medicală populației orașului.

Policlinica orașului este deservită de 5 medici, din care 4 medici stomatologi și 5 asistente.

În oraș funcționează 4 farmacii, din care una cu profil de servire pentru sectorul animal.

Turism[modificare | modificare sursă]

În orașul Costești atracția turistică o reprezintă:

  • Biserica de lemn din Costești care a ars în anul 1930 și monumentul ridicat pe locul fostei biserici în memoria celor 116 locuitori care au pierit în flăcări pe 18 aprilie 1930 în Vinerea Mare dinainte de Paști.
  • Noua catedrală bisericească cu hramul "Sf. Prooroc Ilie" construită între anii 1932-1934, sfințită pe 21 iulie 1935 de un Sobor de clerici în frunte cu Patriarhul dr. Miron Cristea și Regele Carol al II-lea al României .
  • Biserica de lemn "Înălțarea Domnului" Costești-Telești din Cartierul Telești construită în jurul anului 1773.
  • Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" Costești-Zorile din Cartierul Zorile construită în anul 1686.
  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" Podu Broșteni aflată într-o stare de degradare avansată a fost dusă în cimitirul Mănăstirii Curtea de Argeș, unde a fost restaurată. Inscripția din dosul ușii de intrare amintește numele meșterilor care au ostenit pentru ridicarea acestei bisericuțe, menționând totodată și anul edificării ei - 1788.
  • Muzeul Etnografic Costești ,amplasat în clădirea Casei de Cultură din oraș, este realizat sub forma unei camere tradiționale țărănești. Muzeul cuprinde obiecte de port popular, piese de ceramică, mobilier tradițional, un pat arhaic din paie, război de țesut, diferite piese utilizate la îndeletnicirile casnice, ștergare și covoare țărănești, o culegere folclorică și o colecție numismatică. Mai trebuie menționat și faptul că muzeul de la Costești este singurul muzeu înființat în sudul județului județul Argeș, de aceea reunește tradiții și obiceiuri populare din toată această zonă.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Costești, România. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@44.6690103,24.8911438,13.54z. Accesat la 7 februarie 2018. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Costești, com. rur., pe apa Teleormanului”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 675. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Broșteni, sau Broșteni-Rosani”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 653. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Băseni-Stîrci”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 336. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Podul-Broșteni, Pietroasa sau Brănișteni”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 792. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Telești, com. rur., pe apa Teleormanului”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 592. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  10. ^ Comuna Costești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=20. Accesat la 9 februarie 2018. 
  11. ^ Comuna Broșteni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=18. Accesat la 9 februarie 2018. 
  12. ^ Comuna Băseni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=16. Accesat la 9 februarie 2018. 
  13. ^ Tragedia copiilor arși în biserică: mărturiile ultimului supraviețuitor”, Adevărul, 25 noiembrie 2009, http://adevarul.ro/news/eveniment/tragedia-copiilor-arsi-biserica-marturiile-ultimului-supravietuitor-1_50acf7287c42d5a6638cbeec/index.html, accesat la 9 februarie 2018 
  14. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 21. 15 iulie 1931. 
  15. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 9 februarie 2018. 
  16. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. http://lege5.ro/Gratuit/g43tmnry/legea-nr-3-1968-privind-asigurarea-conducerii-locale-de-stat-in-unitatile-administrativ-teritoriale-pina-la-alegerea-consiliilor-populare. Accesat la 9 februarie 2018. 
  17. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 9 februarie 2018. 
  18. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  19. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  20. ^ Hotărârea 337/1993”, Legex.ro, http://www.legex.ro/Hotararea-337-1993-4117.aspx, accesat la 21 aprilie 2015 
  21. ^ Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004”, Lege5.ro, https://lege5.ro/Gratuit/hazdkmbs/legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara/7, accesat la 9 februarie 2018 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Costești