Comuna Ciomăgești, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ciomăgești
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Ciomăgești se află în România
Ciomăgești
Ciomăgești
Ciomăgești (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°51′56.84″N 24°29′06.26″E / 44.8657889°N 24.4850722°E / 44.8657889; 24.485072244°51′56.84″N 24°29′06.26″E / 44.8657889°N 24.4850722°E / 44.8657889; 24.4850722

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA 15554

Reședință Răduțești
Componență

Guvernare
 - Primar Dumitru Diaconu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1172 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ciomăgești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Beculești, Bratia, Ciomăgești, Cungrea, Dogari, Fedeleșoiu, Giuclani, Păunești și Răduțești (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județele Olt și Vâlcea, pe malurile râului Cungrea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o leagă spre nord de Cuca și Morărești (unde se termină în DN7) și spre sud în județul Olt de Topana, Făgețelu (unde se intersectează cu DN67B), Spineni, Tătulești, Optași-Măgura (unde se intersectează cu DN65), Sârbii-Măgura, Corbu, Icoana, Tufeni și mai departe în județul Teleorman de Balaci (unde se intersectează cu DN65A) și Siliștea-Gumești. Din acest drum, la Cungrea se ramifică șoseaua județeană DJ678G, care duce spre sud-vest în județul Olt la Sâmburești și Dobroteasa (unde se termină în DN67B).[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ciomăgești

     Români (97,95%)

     Necunoscut (2,04%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ciomăgești

     Ortodocși (97,95%)

     Necunoscută (2,04%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciomăgești se ridică la 1.172 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.362 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,95%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,95%). Pentru 2,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ciomăgești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Dumitru Diaconu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 6            
Partidul Social Democrat 3            

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltul de Sus a județului Olt și era formată din satele Răduțești, Fedeleșoiu, Beculești, Dogari, Bădărăi, Păunești și Stănuleasa, având în total 1228 de locuitori ce trăiau în 320 de case. În comună existau trei biserici, o școală cu 50 de elevi și o moară pe râul Cungrea.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și o altă comună, denumită tot Ciomăgești și aflată în plasa Oltul a județului Argeș. Ea cuprindea satele Bratia, Ciomăgești, Cungrea și Giuclani, cu 721 de locuitori. Și aici erau două biserici și o școală rurală.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Ciomăgești din județul Olt în plasa Dumitrești cu 1298 de locuitori în satele Bădărăi, Beculești, Dogari, Fedeleșoiu-Ciomăgești, Păunești, Rădulești și Stănuleasa;[10] și comuna Ciomăgești din județul Argeș în plasa Dănicei, cu 751 de locuitori în satele Bratia, Ciunglea și Giuclani.[11]

În 1950, comunele au fost transferate raionului Gura Boului și apoi (după 1952) raionului Drăgășani din regiunea Argeș, fiind cu această ocazie comasate în una singură, doar satul Stănuleasa trecând la comuna Sâmburești. În 1968, comuna Ciomăgești a trecut la județul Argeș.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Ciomăgești inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este vila Dianu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Bratia, clădire clasificată ca monument de arhitectură.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/XLS/Primari/P_lista_moc.xls  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Ciomăgești, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ciomăgești, com. rur., pl. Oltul de Sus” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 425–426. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ciomăgești, com. rur., jud. Argeș” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 425. 
  10. ^ „Comuna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .