Sari la conținut

Comuna Șuici, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șuici
—  comună  —

Map
Șuici (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°15′12″N 24°30′05″E ({{PAGENAME}}) / 45.253418°N 24.501329°E45.253418; 24.501329
Țară România
Județ Argeș
SIRUTA19141
ReședințăȘuici
Componență
Șuici
Ianculești
Paltenu
Păuleni
Rudeni
Valea Calului
Guvernare
 - primar al comunei Șuici[*]​Constantin Iatagan[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total34,7 km²
Populație (2021)
 - Total2.025 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal117725
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Șuici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Ianculești, Paltenu, Păuleni, Rudeni, Șuici (reședința) și Valea Calului.[2]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află la marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703H, care o leagă spre sud de Valea Danului și Curtea de Argeș (unde se termină în DN7C), și spre nord de Sălătrucu. La Șuici, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703G, care o leagă spre vest în județul Vâlcea de Berislăvești, Sălătrucel și Călimănești (unde se termină în DN7). Tot din DJ703H, la Rudeni se ramifică șoseaua județeană DJ678A, care duce spre sud la Cepari, Tigveni (unde începe o porțiune comună cu DN73C), Ciofrângeni (unde se ramifică din nou), Poienarii de Argeș, Morărești (unde se intersectează cu DN7), apoi în județul Vâlcea la Milcoiu, Nicolae Bălcescu și Galicea.[3]

Toponimie

[modificare | modificare sursă]

Ianculești - toponim format pe baza eponimului Iancu, denumind pe descendenții acestuia, cu rol determinant în structura locală. Forme anterioare ale toponimului: Inculești și Enculești. Toponimul este compus din Iancu + sufixul colectiv - ești, care indică organizarea socială pe bază de obște a așezării[4].

Paltenu - toponim topografic format pe baza apelativului paltin, arbore reprezentând un reper sigur în aria de constituire a localității.

Păuleni - toponim social format pe baza antroponimicului Paul + sufixul colectiv -eni, care indică apartenența locală a oamenilor din așezare. Un toponim local „Din Paule” este atestat în anul 1838.

Rudeni - toponim topografic format din apelativul rudă cu sens de „neam”, dar și „metal, minereu”, deși prima accepție relevă o asociere, idee confirmată prin sufixul -eni. O motivație a toponimului în accepția ultimă o constituie atestarea documentară a exercitării de către rudari a operației de depistare, prin cernere, a aurului din nisipul râului Topolog[5]

Șuici - toponim format pe baza eponimului Șuică, atestat în documente medievale. Antroponimicul - poreclă provine din apelativul șui = „strâmb”, dar și „subțire, mlădios”. În tradiția orală, Șuica ar fi fost o ciobăniță din Ardeal care s-a stabilit cu oile în zonă.

Valea Calului - toponim topografic format pe baza apelativului = „loc larg între două dealuri” + determinativul Calului.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Loviștea a județului Argeș și era formată din satele Cărpenișul, Morăști, Rudeni, Șuici și Văleni, având în total 2577 de locuitori. În comună funcționau șase biserici și o școală mixtă.[6] Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Topolog a aceluiași județ, având 3400 de locuitori în satele Cărpenișu, Enculești, Morărești, Palten, Păuleni, Rudeni, Șuici și Văleni.[7]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat.[8][9]

Specific arhitectural

[modificare | modificare sursă]

O particularitate a arhitecturii tradiționale locale o constituie existența caselor cu „legătură” în unghi drept, corpul principal (casa de locuit) și cel secundar (bucătăria) fiind unite printr-o sală înaltă cu pălimar din scânduri traforate sau în „ocnițe”. Dintre cele mai reprezentative construcții de acest tip, casa lui Gheorghe Bânga din Șuici a constituit modelul pe baza căruia s-a realizat, la scara 1/1, o construcție identică, în anul 1936, pe terenul afectat arhitecturii argeșene în Muzeul Satului din București. Casa Boicescu din Rudeni a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea din paiantă și lemn, cu învelitoare de șindrilă. Casa are plan dreptunghiular cu două niveluri (parter și etaj), de șindrilă. Casa are plan dreptunghiular cu două niveluri (parter și etaj), patru turnulețe în colțuri și o galerie de lemn de jur-împrejurul etajului. Casa popii Florea din Rudeni este construcție tipică sfârșitului se. XIX, aparținând unui personaj imortalizat de poetul George Topârceanu în „Balada popii din Rudeni”[10].

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Șuici se află patru monumente istorice de interes național. Primele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului timpuriu de la Valea Calului, aparținând culturii Glina; și ruinele culei lui Ioniță Brătianu din Șuici. Altul este monumentul istoric de arhitectură reprezentat de ansamblul bisericii „Sf. Nicolae” din Șuici (secolul al XVIII-lea) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Nicolae”, zid de incintă cu porți, fosta clopotniță și cimitir. Al treilea este monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce de piatră (1737) aflată în curtea bisericii „Sf. Nicolae”.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Două sunt monumentele istorice de arhitectură biserica „Sf. Gheorghe” (1872) din Rudeni; și ansamblul culei Sultănica (sfârșitul secolului al XVIII-lea) — ansamblu alcătuit din cula Sultănica, anexe și parc (sf. sec. XVIII). Altul este monumentul memorial sau funerar reprezentat de mormântul lui Constantin Miculescu (secolul al XIX-lea) din curtea bisericii Sfântul Nicolae.

Memento

[modificare | modificare sursă]

CULA SULTĂNICA - Ctitorie a familiei Brătianu, construită în perioade succesive: partea originară, cu ziduri groase și bolți cilindrice, datează din secolul al XVIII-lea. Cula prezintă două niveluri: parter și etaj, având un plan în formă de cruce compusă, în zona centrală, din partea originară și două ieșinduri pe laturile nord-est și sud-est; latura de sud-est a fost construită ulterior. Decorația exterioară este formată dintr-un brâu în formă de tor. Meterezele existente conferă culei aspectul de construcție fortificată. În cursul călătoriei sale din 1746, la Șuici, mitropolitul Neofit menționa: „Am trecut râul spre apus și am mers la casele lui Ștefan căpitan Balotă; are case mari de piatră și culă de zid pentru toți”[11].

În culă, a fost organizat, între 1971-1980, de către dr. Eftimie, un colecționar avizat, pasionat de istorie locală, „Muzeul etnografic al Văii Topologului” cu un patrimoniu complex, format din piese de port popular zonal, unelte specifice unor ocupații tradiționale, documente istorice, obiecte cu caracter memorial evocând pe fizicianul Constantin Miculescu[12].

Cula a fost afectată considerabil de seismele din 1940, 1977, 1986, fiind într-o stare accentuată de degradare: structura de rezistență este compromisă, acoperișul din șindrilă de stejar distrus parțial, tâmplăria dispărută; se impun măsuri urgente de consolidare și restaurare a monumentului, pentru a fi salvat de la o distrugere iminentă.

Exceptând cula Sultănica, ante 1913, se semnala, existența unei construcții fortificate, aparținând lui Ioniță Brătianu; construită din piatră și cărămidă, pe un teren denivelat, cula era dezvoltată în unghi, aripa îngustă, cu trei niveluri fiind consolidată prin contraforturi.

CIMITIRUL EROILOR ȘUICI - de plan rectangular (67x27 m), prezintă, la vest, o „capelă” formată dintr-o absidă cu decroș și finide aparente. Numele eroilor sunt înscrise pe 361 plăci de formă pătrată din piatră; în cimitir, sunt înhumați 722 eroi (492 români și 230 germani). O cruce mare din lemn de stejar datată 1919, amplasată central, poartă o inscripție frontală: „Eroilor noștri”. Zidul de incintă a fost realizat din îndemnul ministrului de război, generalul C. Iancovescu. Potrivit avizatului cercetător George Georgescu-Șuici, în cursul luptelor de pe Valea Topologului, din perioada 4 octombrie - 5 noiembrie 1916, frontul de pe aliniamentul Frunți-Sălătruc-Măgura-Enculești a fost rupt. Morții au fost adunați de armata germană, cu sprijinul populației locale și înhumați în Șuici, pe terenul donat în acest scop de Constantin Miculescu. Ulterior, în 1918, au fost reînhumați și cei îngropați pe câmpul de luptă. Concomitent, călugărul Ion Bâscoveanu din Tigveni inițiază o campanie de aducere la Șuici a osemintelor eroilor din cimitirele sătești învecinate. Inaugurarea cimitirelor a fost efectuată în 1919, sub patronajul Societății „Cultul eroilor căzuți în război”. În 17 mai 1923, cu ocazia stabilirii Zilei eroilor de sărbătoarea Înălțării Domnului, cimitirul din Șuici a devenit Cimitir de onoare[13].

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Șuici

     Români (88,64%)

     Alte etnii (0,4%)

     Necunoscută (10,96%)




Componența confesională a comunei Șuici

     Ortodocși (88,64%)

     Alte religii (0,05%)

     Necunoscută (11,31%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șuici se ridică la 2.025 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.561 de locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,64%), iar pentru 10,96% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,64%), iar pentru 11,31% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Șuici este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Constantin Iatagan[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal3       
Uniunea Salvați România1       

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central, arhivat din original la  
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Google Maps – Comuna Șuici, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ Gheorghe Șuici, Monografia comunei Șuici, s. l., 1984, p. 62.
  5. ^ Gheorghe Georgescu, Dumitru Georgescu, Carte despre Șuici, 1997, p. 145.
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Șuici (Șuici-Morăști)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 495. 
  7. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Șuici”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 23. 
  8. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ Grigore Constantinescu, Dicționar etnocultural, Editura „Alean”, Pitești, 2006, p. 260.
  11. ^ Vasile Șuici, Însemnări despre bisericile Șuici și Enculești. Neamul Rudenilor și Tudose Rudeanul, 2007, p. 58.
  12. ^ Grigore Constantinescu, op. cit., p. 263.
  13. ^ Ibidem, p. 265.
  14. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  15. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  16. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Șuici,_Argeș&oldid=17163454