Hrisov
Hrisov este denumirea care se dădea în Evul Mediu unui act domnesc, emis în Țara Românească, Moldova și în alte țări, care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc. În Imperiul Bizantin s-a numit χρυσός, chrysos (aur) și a fost preluat de multe state medievale.
În timp ce în Țara Românească documentele de cancelarie (acte oficiale de vânzări, cumpărări, întăriri de proprietate, litigii) se numeau toate hrisov, în Moldova această denumire o aveau doar documentele interne. Pentru cele externe se folosea preponderent denumirea de list.[1]
O persoană care se bucura de un drept sau privilegiu, în virtutea unui hrisov al domnului, purta denumirea de "hrisovolit".[2]
De întocmirea hrisoavelor domnești și de pecetea domnească se îngrijea logofătul.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Paleografie - Literatura juridică în țările române
- ^ Glosar[nefuncțională]
- ^ Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera Internațional, 2002
 | Acest articol care descrie un subiect despre Evul Mediu este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |