Comuna Valea Danului, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Valea Danului
—  comună  —
Primăria comunei Valea Danului
Primăria comunei Valea Danului
Valea Danului (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°11′08″N 24°37′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.185445°N 24.624658°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Argeș county CoA.png Argeș

SIRUTA19631

ReședințăValea Danului
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Valea Danului[*]Vasile Preda[*][3] ( PNL, iunie 2017)

Suprafață
 - Total31,36 (suprafață intravilan 1,5; suprafață extravilan 29,86) km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2802 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal117790

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Valea Danului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bănicești, Bolculești, Borobănești, Valea Danului (reședința) și Vernești.

Harta și sigla comunei Valea Danului

Ambientul natural[modificare | modificare sursă]

Râul Argeș la Valea Danului

Geografic vorbind, comuna Valea Danului se află în partea de nord-vest a județului Argeș, la o distanță de 7 km de orașul Curtea de Argeș și 44 km de Pitești, reședință de județ. Comuna este alcătuită din cinci sate: Valea Danului, Borobănești,Bănicești, Bolculești și Vernești.

Beneficiind de o așezare geografic relativ faborabilă, comuna Valea Danului și-a asigurat în timp dezvoltarea funcțiilor sale economice, sociale și culturale, valorificând cu deosebire pământul, fondul forestier, pășunile (locale și montane): munții Marginea și Clăbucet), precum și așezarea sa pe vechiul drum ce a legat și continuă să lege Muntenia de Transilvania, prin Sălătrucu - Boișoara - Câineni, precum și prin apropierea de orașul Curtea de Argeș, în jurul căruia gravitează din punct de vedere economic, politic și cultural[4].

Cu o suprafață de 31 kmp (3.136 ha) și o populație de 3111 locuitori, având ca vecini: la sud - orașul Curtea de Argeș, la est - comunele Valea Iașului și Albești, la nord - comuna Cepari și Tigveni, comuna Valea Danului începe din nord-vestul orașului Curtea de Argeș, peste râul Argeș (Prăvăleni) și continuă cu așezarea satelor mai ales pe partea dreaptă a Văii Danului, pe drumul vechi care duce la Sibiu, până în hotarul Șuicilor. În evoluția sa economică și sociodemografică, localitatea a beneficiat de condiții geografice favorabile, determinate de formele de relief variate (dealuri subcarpatice străbătute pe direcția nord-sud de fire de apă), de climă (caracteristică versanților adăpostiți), de rețeaua hidrografică, floră și faună, specifice zonei submontane.

Potrivit datelor meteorologice culese de stația din Curtea de Argeș, în acest perimetru climatic media anuală a temperaturii este cuprinsă între 10,5 gr și -2 grade C. În același perimetru, radiația școlară medie însumează, potrivit aceleiași surse, 100-115 kcal/cmp, durata zilelor cu temperaturi peste 0 grade C fiind de 293, iar a celor sub 0 grade C - de 72 de zile. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 728,6 mm în arealul în care se situează și localitatea Valea Danului (media lunară cea mai mare fiind de 113 mm, în luna iunie, iar cea mai mică, 43,3 mm, în luna septembrie). Uneori, precipitațiile sunt și sub formă de averse. Primăvara și toamna sunt frecvente cețurile[5].

Referitor la rețeaua hidrografică, două canale colectoare, Valea Danului-Vernești și Valea Mare, adună apa celorlalte pâraie și a torenților pe care o deversează în râul Argeș, la ieșirea din comună, în partea de sud. Rețeaua hidrografică, apele subterane, dar mai ales structura geomorfologică provoacă alunecări de teren, de la cele superficiale, până la cele profunde (10-12 m), cu precădere pe „aliniamentul ulucului” depresionar Tigveni, Valea Danului, Valea Iașului 2), afectând suprafețe de 3-4 ha sau chiar mai mult, ceea ce a determinat luarea unor măsuri de protecție antierozională (împăduriri cu salcâm, consolidarea terenului prin injectarea laptelui de beton etc.), măsuri ce se impun în continuare.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșului a județului Argeș și era formată din satele Dealu Borobănești, Lerișani și Valea Danului, având în total 473 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală.[6] La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Vernești, formată doar din satul de reședință cu 785 de locuitori; și aici funcționa o biserică.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Vernești și includerea satului ei în comuna Valea Danului din aceeași plasă Argeș, comună care avea 2028 de locuitori în satele Bănicești, Bolculești, Borobănești, Ciurești, Herișani, Rădești și Vernești.[8]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satele Ciurești, Herișani și Rădești au fost comasate pentru a forma satul Valea Danului.[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica Ciurești din Valea Danului, monument istoric

Un singur obiectiv din comuna Valea Danului este inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local: monumentul istoric de arhitectură Ansamblul bisericii „Sf. Filofteia”, Sf. Nicolae" - Ciurești datând din 1811, ansamblu alcătuit din biserica propriu-zisă (1811), turnul clopotniță (1811) și zidul de incintă cu turnuri (1811).

Potrivit inscripției de pe o cărămidă, descoperită la biserica din Valea Danului și aflată în colecția Muzeului Județean Argeș, „Radu meșteru, Stoian meșteru 1809”, rezultă că la această dată deja începuse construirea lăcașului de cult din zid.

Trei lucruri atrag atenția asupra acestei biserici: 1) tâmpla de lemn care a aparținut în trecut Mănăstirii Argeșului; 2) rânduielile sau poruncile arhierești de pe pisania lăcașului; 3) biserica însăși, cu clopotnița-turn, pe care cercetătorul o consideră ca pe o „comoară pe lângă celelalte lucruri menționate”[11]. Asupra tâmplei se ajunge la concluzia că a fost concepută pe vremea lui Șerban Cantacuzino, la 1682, când a fost renovată Biserica Episcopală de la Argeș. După cutremurul din 1802, primul episcop al Argeșului, Iosif, repară Mănăstirea, iar în 1812, când se face o nouă tâmplă, pe cea veche o aduce la ctitoria sa din Valea Danului, făcută împreună cu economul Meletie și târnosită la 1 octombrie 1811.

„Sub influența literaturii populare, zugravii au înfățișat Botezul Domnului apărând din secolul al XVIII-lea

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Valea Danului

     Români (98,03%)

     Necunoscută (1,96%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Valea Danului

     Ortodocși (97,85%)

     Necunoscută (1,96%)

     Altă religie (0,17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Danului se ridică la 2.802 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.127 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,86%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[12]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Valea Danului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Preda[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din iunie 2017. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Enescu Marian1     

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valea Danului
  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ PSD a câștigat la Domnești, PNL la Valea Danului,  
  4. ^ Mihai Golescu, Mariana Golescu, Comuna Valea Danului - Județul Argeș. File de cronică, Editura Arges Press, Pitești, 2007, p. 12.
  5. ^ Nicolae Moisescu, Elena Teodorescu, Curtea de Argeș. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1980, pp. 5-6.
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Danului, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 707. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Vernești, sat și com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 740. 
  8. ^ „Comuna Valea Danului în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ V. Drăghiceanu, Biserica din Valea Danului, în B.C.M.I., București, 1915, pp. 68-76.
  12. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]