Sari la conținut

Comuna Băiculești, Argeș

45°03′54″N 24°39′55″E (Comuna Băiculești, Argeș) / 45.06500°N 24.66528°E45.06500; 24.66528
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Băiculești
—  comună  —

Băiculești se află în România
Băiculești
Băiculești
Băiculești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°03′54″N 24°39′55″E ({{PAGENAME}}) / 45.06500°N 24.66528°E45.06500; 24.66528
Țară România
Județ Argeș
SIRUTA14165
ReședințăBăiculești
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Băiculești[*]​Niculaie Dragnea[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total7,646 km²
Altitudine525 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total5.577 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Băiculești (în trecut, și Tutana-Băiculești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Anghinești, Argeșani, Băiculești (reședința), Mănicești, Stejari, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache și Zigoneni.[2]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în vestul județului, în Gruiurile Argeșului, pe malurile râului Argeș, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Zigoneni și primește apele afluentului Tutana, la sud de municipiul Curtea de Argeș. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Din acest drum, la Stejari se ramifică șoseaua județeană DJ704F, care duce spre vest la Poienarii de Argeș. La Valea Brazilor, acest drum se intersectează la rândul său cu șoseaua județeană DJ704H, care duce spre nord la Curtea de Argeș (unde se termină în DN73C), și spre sud la Merișani (unde se termină tot în DN7C).[3] Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de stația Băiculești.

Sit arheologic

[modificare | modificare sursă]

Existența anterioară a unei comunități umane pe actualul teritoriu al acestei localități este atestată prin intermediul uneltelor de silex, care aparțin culturii de prund, fiind atribuite tipologic perioadei paleoloticului inferior și care au fost descoperite în albia râului Argeș. Ca și element referențial din istoria locală, amintim tezaurul monetar, care datează din secolul al XVIII-LEA, depistat în punctul „Fântâna” din Băiculești.[4]

Toponimie

[modificare | modificare sursă]

Alunișu - toponim format din apelativul alun, sufixul -iș, indicând prezența unei păduri de alun în aria localității.

Anghinești - toponim, care are la bază termenul Anghel și sufixul - ești, indicând organizarea socială pe bază de obște a acestei așezări.

Argeșani - toponim, care indică originea zonală a locuitorilor satului.

Băiculești - nume topic, care are la bază termenul Baicu - atestat, drept căpitan de strajă în slujba Basarabilor.

Mănicești - toponim colectiv, care are la bază numele propriu Manea, întemeietor al așezării.

Stejari - toponim colectiv, având la bază apelativul stejar.

Tutana - toponim, care indică un loc retras liniștit.

Valea Brazilor - hidronim cu structură compusă, care indică o formă de relief, care este asociată cu numele unor arbori izolați, din interiorul așezării.

Valea lui Enache - toponim compus dintr-un apelativ, care indică forma de relief și un eponim (Enache fiind unul dintre „calfele” meșterului Manole, constructorul Bisericii Mănăstirii Argeșului.

Zigoneni - toponimul derivă din slavonul zagon, care reprezintă o veche albie de pârâu, dar posibil să derive și din zigon, echivalent cu termenul de șoim.[5]

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Băiculești

     Români (89,83%)

     Romi (2,96%)

     Alte etnii (0,04%)

     Necunoscută (7,17%)




Componența confesională a comunei Băiculești

     Ortodocși (89,83%)

     Alte religii (2,44%)

     Necunoscută (7,73%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Băiculești se ridică la 5.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.826 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,83%), cu o minoritate de romi (2,96%), iar pentru 7,17% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,83%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (0,38%), iar pentru 7,73% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Băiculești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Niculaie Dragnea[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal7       
Alianța pentru Unirea Românilor1       

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi așezări din cadrul comunei, menționate în scris sunt localitățile Mănicești și Tutana, prima așezare, fiind atestată documentar pentru prima dată într-un act emis de către voievodul Dan al II-lea, în anul 1428, prin care se întărește un anume Dragomir cu mai multe proprietăți din zonă. Localitatea Tutana este consemnată pentru prima dată la 1 aprilie 1497, într-un document semnat de Radu cel Mare, Domnitorul Țării Românești. În documentul menționat anterior, se amintește pentru întâia oară despre schitul de „la Tutana din părțile Argeșului” și despre „călugării de la Tutana”. În perioada campaniilor desfășurate de trupele române în anii 1877-1878, 1916-1919 și 1941-1945, din cadrul comunei, au căzut la datorie un număr de 139 luptători, din care 4 în cadrul Războiului de Independență, 95 în timpul Războiului de Reîntregire Națională și 40 eroi în cel de-al Doilea Război Mondial.[10]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Băiculești, Mănicești și Zigoneni, având în total 1063 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli rurale primare.[11] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tutana, cu satele Anghinești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea Enache și Valea Porcului, având în total 1881 de locuitori, două școli și cinci biserici (din care una a mănăstirii Tutana).[12]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă, comuna Băiculești având 3004 locuitori în satele Argeșanu, Băiculești, Mănicești, Valea Rea și Zigonești;[13] iar comuna Tutana având aceeași alcătuire și 3439 de locuitori.[14] În 1931, comunele au fost comasate, formând comuna Tutana-Băiculești, cu satele Anghinești, Argeșani, Băiculești, Mănicești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache, Valea Porcului și Zigoneni,[15] dar au fost din nou despărțite în scurt timp.

În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. Satul Valea Porcului a luat în 1964 denumirea de Alunișu, iar satul Valea Rea – pe cea de Stejarii.[16] În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat. Comuna Tutana a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Băiculești.[17][18]

Băiculesti, subiect de dezbatere națională

[modificare | modificare sursă]
Mirabela Grădinaru, Nicușor Dan, Vladimir, Erwin Albu, Hetti Benedek
Manifestul de la Băiculești, acasă la inițiatoare, după evenimentul public.

Pe 9 noiembrie 2013 a fost lansat "Manifestul de la Băiculești"[19], o inițiativă civică inițiată de Simona Niculescu, cetățean româno-francez stabilit în comună după 30 de ani în Franța, ca răspuns la taxele locale considerate injuste și corupția administrației conduse de primarul Niculaie Dragnea (USL). Documentul propunea plata impozitelor prin muncă în folosul comunității (ex. curățarea străzilor, confecționarea unor conserve), invocând neconstituționalitatea unor prevederi din Codul Fiscal și ilegalitatea exproprierilor pentru datorii. Acțiunea s-a organizat la pensiunea Mara, cu participarea a zeci de localnici și susținători externi precum Nicușor Dan, Erwin Albu și jurnaliști[20], în ciuda intimidărilor autorităților (mesaje în biserică, apeluri polițienești). Evenimentul a dus la înființarea unui ONG de drept francez (Public Attitude) pentru apărarea cetățenilor și a inspirat ample discuții naționale despre reforme fiscale, deși a provocat reacții dure din partea primarului, care a acuzat o instigare[21]. Simona Niculescu, descrisă ca o luptătoare pentru drepturile justițiabililor în fața administrației publice, a continuat acțiunile, obținând numeroase victorii judiciare și ajutând românii din diaspora să se repatrieze prin ONG-ul ei din Paris.

După lansarea "Manifestului de la Băiculești", presa națională a acoperit larg evenimentul, în special conceptul, unic:

  • ceea ce nu este interzis prin lege este PERMIS;
  • nu mai acceptăm CHELTUIALA ABERANTĂ a banului public, făcută în alte interese decât cele ale locuitorilor comunei;
  • scopul colectării taxelor locale este de a ne asigura NOUĂ un cadru de viață mai bun;
  • suntem hotărâți să participăm activ și să ne implicăm în SOARTA COMUNEI NOASTRE;
  • cunoaștem metodele legale și democratice prin care putem forța consiliul local să ne asculte și să decidă în beneficiul NOSTRU, nu al altora;
  • nu suntem rău-platnici, suntem dispuși să MUNCIM în folosul comunității noastre;
  • avem printre noi familii (locuitori) care nu dispun de venituri suficiente pentru un trai zilnic DECENT;
  • administrația publică a ajuns să EXECUTE SILIT locuințele cetățenilor acestei țări pentru datorii la impozite, ceea ce este inadmisibil (transformându-ne în vagabonzi în propria noastră țară);
  • dacă „aleșii” noștri NU ȘTIU SĂ GESTIONEZE o comună, un oraș, o țară, nu este vina noastră, ci A LOR;
  • soluții pentru a crea locuri de muncă și a crea bunăstare EXISTĂ, dar nu sunt pe placul „aleșilor noștri” deoarece NU SE MAI POATE FURA.

Curentul[22] a scris despre inițiatoarea Manifestului, arătând istoria familială și rolul ei în Manifest: revenirea din Franța, lupta împotriva corupției locale, paralelă cu istoria familiei.

Hotnews a dedicat episodul 2 al seriei "Singur împotriva tuturor" victoriilor civice ale Simonei Niculescu de la Băiculești[23].

România curată[24] a scris despre primele rezultate ale Manifestului, cu preocuparea constantă pentru transparență.

ProTV, în emisiunea "România te iubesc" a arătat rezultatele "Manifestului de la Băiculești" într-o largă emisiune dedicată Simonei Niculescu[25].

Adevărul a arătat preocupările și victoriile judiciare ale Simonei Niculescu[26].

Vice, într-un larg interviu cu Simona Niculescu a descris lupta civică și necesitatea acesteia[27].

La înființarea asociației Public Attitude[28], asociația a organizat la Curtea de Argeș evenimentul "Frați români, veniți acasă", la care au participat Părintele Mihai-Andrei Aldea – filolog, Lucian Todoran – consultant în resurse umane, Dan Tanasă – jurnalist, Daniela Ciută, și Adrian Bănică.[29] La eveniment au cântat Mariana Anghel, Maria Gheorghiu și Viorel Nicolae Pop.

Băiculești, izvor de jurisprudență

Gestiunea controversată a comunei Băiculești a generat numeroase precedente judiciare[30] în dreptul administrativ românesc prin procesele câștigate de Simona Niculescu împotriva UAT Băiculești. În 2013, instanța a obligat consiliul local la reabilitarea unui drum comunal[31], prima decizie de acest fel în România, salutată de către profesioniștii dreptului.

În 2019, o altă decizie în premieră a impus extinderea rețelei de apă[32], cu penalități zilnice ținând cont de urgență.

Tot în 2019, Simona Niculescu a obținut anularea titlurilor executorii emise în lipsa deciziei de impunere legală[33], ceea ce a creat alt precedent național.

În 2023, deoarece primăria a recidivat (a emis în final o decizie de impunere, dar nu a comunicat-o), Simona Niculescu a anulat din nou titlurile executorii emise abuziv.

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Tutana, monument istoric

În comuna Băiculești se află mănăstirea Tutana, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național datând din secolele al XV-lea–al XVIII-lea, format din biserica „Sfântul Atanasie” (sfârșitul secolului al XV-lea, refăcută în 1582, 1778 și 1837), ruinele turnului clopotniță (1582–1588), ruinele chiliilor (secolele al XV-lea–al XVIII-lea) și zidul de incintă (secolul al XVI-lea).

În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este gara Băiculești (1880), clasificată tot ca monument de arhitectură.

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ Google Maps – Comuna Băiculești, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ Constantinescu, Grigore (). Argeșul monumental. Enciclopedie patrimonială. Alean. p. 33. 
  5. ^ Constantinescu, Grigore (). Argeșul monumental. Enciclopedie patrimonială. Alean. p. 34. 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ Colectiv de autori (). Județul Argeș: mileniul III, Anul1: mică enciclopedie. Sylvi. p. 103. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Băiculești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 276. 
  12. ^ Lahovari, George Ioan (). „Tutana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 669. 
  13. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Băiculești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 8. 
  14. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Tutana”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 24. 
  15. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 27. . 
  16. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Manifestul de la Baiculesti: Nu mai acceptam CHELTUIALA ABERANTA a banului public”. România curată. . Accesat în . 
  20. ^ Redactia (). „Insurecția bunului simț de la Băiculești. Mișcarea împotriva taxelor și corupției administrației”. Nasul.tv. Accesat în . 
  21. ^ „ARGEȘ. Revoluție fisclală la Băiculești. Sătenii vor să-și achite taxele prin muncă în folosul comunității”. www.digi24.ro. . Accesat în . 
  22. ^ Roncea, George (). „Povestea Simonei Niculescu - nepoata constructorului căilor ferate imperiale chineze”. Ziarul Curentul. Accesat în . 
  23. ^ LIBRA FILM PRODUCTIONS (), Campania „Singur împotriva tuturor”. Ep. 2: Simona Niculescu și lupta cu administrația locală, accesat în  
  24. ^ „Manifestul de la Baiculesti, primele rezultate Simona Niculescu arata cum cetatenii pot schimba deciziile autoritatilor si lupta impotriva coruptiei”. România curată. . Accesat în . 
  25. ^ „Povestea Simonei Niculescu, femeia care a dat in judecata Primaria ca sa-i asfalteze drumul si a castigat”. Știrile ProTV. Accesat în . 
  26. ^ „Cum a obligat o femeie Primăria să-i facă drum și să-i tragă apa potabilă până acasă. „Când am rămas sinistrată, șeful ISU mi-a spus să dau clima în judecată"”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  27. ^ Jucan, Sebastian (). „Femeia care a avut nenumărate procese cu autoritățile din România îți arată cum îți aperi drepturile” (în engleză). VICE. Accesat în . 
  28. ^ Online, Argeșul (). „Un ONG din Paris, fondat de Simona Niculescu, îi ajută pe români să se întoarcă acasă”. Singurul site din Argeș cu știri în limba engleză. Accesat în . 
  29. ^ „"Frați români, veniți acasă!" - un eveniment unic în România”. dearges.ro. Accesat în . 
  30. ^ „Cum a obligat o femeie Primăria să-i facă drum și să-i tragă apa potabilă până acasă. „Când am rămas sinistrată, șeful ISU mi-a spus să dau clima în judecată"”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  31. ^ Juridice, Societatea de Stiinte (). „Tribunalul Argeș. Consiliul local este obligat să ia măsuri pentru reabilitarea unui drum. Notă la sentința nr. 4661/2013”. JURIDICE.ro. Accesat în . 
  32. ^ „Decizie in premiera a Justitiei: Primarul si prefectul sa plateasca zilnic penalitati pentru ca localnicii nu au apa curenta”. Ziare.com. Accesat în . 
  33. ^ „Precedent in Justitie: Daca nu ai primit decizie de impunere, somatiile si titlurile executorii emise de primarii pentru impozitele locale sunt nule”. Ziare.com. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legende și tradiții

[modificare | modificare sursă]

Legende și tradiții

[modificare | modificare sursă]

În comuna Băiculești există numeroase legende și tradiții locale. Vezi articolul principal: Legende și tradiții din comuna Băiculești, Argeș.


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Băiculești,_Argeș&oldid=17274140