Sari la conținut

Johannes Gutenberg

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Johannes Gutenberg
Johannes Gutenberg
Date personale
Nume la naștereJohannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg Modificați la Wikidata
Născut1400[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Mainz, Sfântul Imperiu Roman[5] Modificați la Wikidata
Decedat1468 (68 de ani)[6] Modificați la Wikidata
Mainz, Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMainz Modificați la Wikidata
PărințiFriele Gensfleisch zur Laden[*][[Friele Gensfleisch zur Laden (1419)|​]][7]
Else Wirich[*][[Else Wirich (1433)|​]][7] Modificați la Wikidata
Frați și suroriFriele Gensfleisch[*][[Friele Gensfleisch (Trop debile)|​]]
Else Vitztum[*][[Else Vitztum |​]][7] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațietipograf, inventator
Locul desfășurării activitățiiMainz[8]
Strasbourg[9] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitegermană[10][11]
latină Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuMainz[12]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversity of Erfurt (1392-1816)[*][[University of Erfurt (1392-1816) (former university)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (n. 1400, Mainz, Sfântul Imperiu Roman – d. 1468, Mainz, Sfântul Imperiu Roman) a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi.

Biografia

[modificare | modificare sursă]

Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz. Gutenberg s-a născut într-o familie de patricieni bogați, care aveau o genealogie datată până în secolul al XIII-lea. A fost al doilea dintre cei trei copii născuți din cuplul aristocratic Friele Gensfleisch zur Laden (un negustor care a adoptat numele de familie „zum Gutenberg” după numele cartierului în care se mutase familia sa) și Else Wyrich.Părinții săi erau aurari și băteau monedă. În 1418 se crede că a fost înscris la Universitatea din Erfurt.[13]

În anul 1428, din cauza confruntărilor civile dintre familiile patriciene și breslele meșteșugărești, a fost nevoit să se refugieze la Strasbourg. Aici s-a integrat în breasla meșterilor care prelucrau metale. După șase ani a revenit în orașul natal și și-a continuat cercetările cu privire la tipărirea textelor scrise.

A murit la 3 februarie 1468 la Mainz și a fost îngropat într-un cimitir al bisericii din Mainz.[13][14]

Presa tipografică

[modificare | modificare sursă]

Este creditat cu crearea unui nou tip de presă tipografică și a unor cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulți autori considerând presele sale inițiale drept adaptări ale preselor fixe deja existente în Europa, în combinație cu tehnologia de tipărire cu caractere mobile din metal inventată în Coreea și China.

Presa fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China, și a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, numeroase biblioteci chineze conțineau zeci de mii de cărți tipărite. Primul sistem de tipărire cu caractere mobile din lume a fost inventat de Bi Sheng. Coreenii și chinezii cunoșteau tipărirea cu litere mobile, dar din cauza complexității sistemului de scriere folosit, această metodă nu a fost atât de utilizată ca în Europa Renașterii. În anul 1377, în Coreea, a fost tipărită o carte pe suport de hartie, intitulata Jikji.[15] Nu se știe dacă Gutenberg cunoștea aceste tehnici sau le-a reinventat independent.[16]

Biblia lui Gutenberg

[modificare | modificare sursă]

Gutenberg a introdus în mod sigur metode eficiente pentru producerea în masă a cărților, ducând la o creștere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare parte datorită popularității Bibliei lui Gutenberg, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Totuși Gutenberg nu a avut talent la afaceri, și nu a obținut profituri substanțiale din invenția sa. Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasburg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța) - în jurul anului 1430. Știind că tipărirea cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte. El a reușit să breveteze o metodă de confecționare a literelor din plumb, cupru și antimoniu, un material solid care permitea refolosirea și, mai ales, reașezarea în funcție de text, a adaptat cerneala de tipărire pentru litere metalice, pe bază de ulei și a creat un nou tip de presă tipografică.[17][16]

În 1445, Gutenberg a tipărit prima operă, un fragment din Cartea sibilelor, o poezie germană din secolul al XIV-lea, însă forma literelor folosite era rudimentară. El a continuat cu fragmente din gramatica lui Aelius Donatius, apoi un calendar astronomic pe anul 1448, o bulă papală împotriva otomanilor și formulare-tip pentru indulgențe.[18][14] În 1455, la Mainz, a finalizat tipărirea Bibliei, un volum in-folio cu 42 de linii pe fiecare pagină, inaugurând astfel era matriței mobile⁠(d)[19]Gutenberg a tipărit probabil Biblia de 42 de rânduri, pe la mijlocul anilor 1450. Așezarea caracterelor și tipărirea Bibliei a durat peste doi ani. Istoricii estimează că, în primii ani ai tiparului, au fost publicate aproximativ 180 de exemplare, 150 dintre ele pe hârtie, iar 30 pe vellum. Prima sa cerneală era făcută din funungine de la lămpi, amestecată cu lac și albuș de ou. Fiecare pagină era marcată separat cu litere roșii (literele mari erau prelucrate manual în cerneală roșie) și ilustrată.[16][17]

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

În memoria lui Gutenberg, la Mainz există cel mai mare muzeu din lume dedicat istoriei tiparului. De asemenea, o stradă și una din piețele mari ale orașului îi poartă numele. Universitatea, înființată în 1477, poartă de asemenea cu mândrie emblema Gutenberg.[20]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. ↑ „Johannes Gutenberg”. British Museum person-institution thesaurus[*]. Wikidata Q18785969. Accesat în .
  3. ↑ diferiți autori (). „Johann Gutenberg” (în engleză). New York: Catholic Encyclopedia[*]. Wikidata Q27062196. Accesat în .
  4. ↑ „Johannes Gutenberg”. collections.artsmia.org[*]. Wikidata Q131560266. Accesat în .
  5. ↑ „identificator BNE (datos.BNE.es): XX994236”. datos.bne.es[*].
  6. ↑ https://www.gutenberg-gesellschaft.de/en/johannes-gutenberg/gutenbergs-final-years. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. 1 2 3 „Johannes Gutenberg” (în germană). Hessische Biografie[*]. Wikidata Q14564246.
  8. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  9. ↑ Georges Bischoff; Georges Foessel; Christian Baechler (). Fédération des sociétés d'histoire et d'archéologie d'Alsace, ed. „Johannes Gutenberg” (în franceză). Nouveau Dictionnaire de biographie alsacienne[*]. Wikidata Q15712417. Accesat în .
  10. ↑ „Johannes Gutenberg” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
  11. ↑ „Johannes Gutenberg”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  12. ↑ grup de autori. „Johannes Gutenberg” (în poloneză). Internetowa encyklopedia PWN[*]. Wikidata Q4041526.
  13. 1 2 Vlad, Voinea (). „Johannes Gutenberg și influența tiparului asupra lumii”. Descopera. Accesat în .
  14. 1 2 „Istoria tiparului”. historia.ro. Accesat în .
  15. ↑ Manega, Miron (), „Gutenberg a inventat tiparul cu 78 de ani mai târziu decât coreenii! - Bucurestii Vechi si Noi”, Bucurestii Vechi si Noi, accesat în
  16. 1 2 3 Lyions, Martyn (). Istoria cărţilor. Bucureşti: Editura ART. p. 56-58.
  17. 1 2 B, V. (). „DOCUMENTAR: Biblia lui Gutenberg – prima carte din Europa tipărită în masă. Paradoxul existenţei celui mai important inventator din istorie | Agenția de presă Rador”. Accesat în .
  18. ↑ Zilei, Ordinea (). „Unde poți accesa GRATUIT Biblia Gutenberg?”. Ordinea Zilei. Accesat în .
  19. ↑ Cormack, Lesley B.; Ede, Andrew (). A History of Science in Society: From Philosophy to Utility. Broadview Press. ISBN 1-55111-332-5.
  20. ↑ admin (). „Istoria tiparului și a cărții vechi românești - Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România”. uzpr.ro. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
  • Tipărire
  • Geck, Elisabeth. Gutenberg și arta tiparului.Traducere de Emeric Deutsch. București: Editura Meridiane, 1979

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Johannes_Gutenberg&oldid=17777835