Comuna Rucăr, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Rucăr
—  Comună  —
Rucăr
Rucăr
Rucăr se află în România
Rucăr
Rucăr
Rucăr (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°30′01″N 25°07′10″E / 45.5003484°N 25.1193485°E / 45.5003484; 25.1193485

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA 18527

Reședință Rucăr
Componență Rucăr, Sătic

Guvernare
 - Primar Ionel Dulamă[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5752 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 117630

Localități înfrățite
 - Casavatore Italia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Harta comunei

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Brașov, în Munții Făgăraș și pe cursul superior al Dâmboviței și al afluentului acesteia, Râușorul. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov.[4]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă.

Hidrografia[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700 km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800 km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750 km; Valea Dârstei 1,225 km; Valea Mătușii 1,000 km; Valea Preotului 2,375 km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075 km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență)

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița al județului Muscel și era formată din satele Rucăr și Dâmbovicioara. În comună funcționau mai multe mori și fierăstraie, o fabrică de var, una de ploști, trei biserici, o școală de băieți cu 177 de elevi și una de fete cu 135 de eleve.[5] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4862 de locuitori în satele Rucăr, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Ciocan.[6] În 1931, satele Dâmbovicioara și Ciocanu s-au separat pentru a forma comuna Dâmbovicioara.[7]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș; tot atunci, satul Podul Dâmboviței a trecut și el la comuna Dâmbovicioara, comuna Rucăr căpătând structura actuală.[8][9]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Rucăr se află unsprezece monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic Castellum (începutul secolului al II-lea e.n., epoca romană). Alte două sunt monumentele istorice de arhitectură biserica „Sf. Mucenici Gheorghe și Dumitru” - Suseni (1780); și dârsta cu pivă (mijlocul secolului al XIX-lea). Alte opt sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de cruci de piatră: „a Bastii” (1671); alta din 1723; una din 1614; una din perioada 1669–1672; crucea „Olteanu” (1735); o cruce din 1710; una din 1678–1688; și „crucea Lăncii” (1613–1614).

În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente istorice de arhitectură: casa Arsulescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și casa de lemn Țuluca Năstase (dinainte de 1955).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Rucăr

     Români (96,08%)

     Necunoscută (2,83%)

     Altă etnie (1,07%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Rucăr

     Ortodocși (89,2%)

     Creștini după evanghelie (5,18%)

     Evanghelici (2,31%)

     Necunoscută (2,83%)

     Altă religie (0,46%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la 5.752 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.207 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,09%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,2%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (5,18%) și evanghelici (2,31%). Pentru 2,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Rucăr este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel Dulamă[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 3            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2            
Candidat independent 1            
Candidat independent 1            
Partidul Mișcarea Populară 1            
Candidat independent 1            

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Rucăr, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rucărul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 287–288. 
  6. ^ „Comuna Rucăr în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  7. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 265,268. . 
  8. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  11. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  12. ^ Ioana Vlasiu, Dicționarul sculptorilor din România, Editura Academiei Române, București 2011, ISBN 978-973-27-2126-1.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cojocaru Natalia, Idor Mariana, Avram Lavinia, Grapa Carmen;
  • M. Dumitrescu, Irina Nicoleta Dumitrescu (2006) Ghid practic de aplicații geografice, edit Detectiv București, ISBN 973-87583-8-6