Comuna Recea, Argeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Acest articol se referă la comuna Recea. Pentru satul din comuna Căteasca, vedeți Recea (Căteasca), Argeș.
Recea
—  Comună  —
Recea se află în România
Recea
Recea
Recea (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°33′29″N 25°01′46″E / 44.5580601°N 25.0294663°E / 44.5580601; 25.0294663

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arges county CoA.png Argeș

SIRUTA 18411

Reședință Recea
Componență

Guvernare
 - Primar Marin Pană[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 63,38  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2992 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 117620

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Recea este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Deagu de Jos, Deagu de Sus, Goleasca, Orodel și Recea (reședința). Comuna are o populație de 3272 locuitori (recensământul 2002) și este situată în valea râului Teleorman.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Recea este situată în Câmpia Găvanu-Burdea, în sudul județului Argeș, la 45 km de municipiul Pitești, pe malurile râului Teleorman. Are în componență cinci sate: Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos, Goleasca și Orodel. Satele Deagu de Sus și Deagu de Jos se află pe valea pârâului Băidana, un afluent al râului Teleorman. Băidana este aproape secat în perioadele secetoase dar provoacă inundații atunci când plouă abundent. Lunca acestui pârâu este numită de localnici Valea Săracului.

Se învecinează cu următoarele comune: Buzoești la nord, Negrași la est, Izvoru la sud și Ungheni la vest.

Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ504, care duce spre nord la Buzoești (unde se termină în DN65A) și spre sud la Izvoru, Popești, mai departe în județul Teleorman la Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus, și mai departe în județul Giurgiu la Gogoșari, Putineiu și Giurgiu (unde se termină în DN5B). La Recea, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ679D, care o leagă spre vest de Ungheni (unde se termină în DN65A) și spre nord-est de Negrași.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satele Recea și Orodel au fost atestate documentar la 1559, iar Deagu de Sus, Deagu de Jos și Goleasca la 1520.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gălășești a județului Argeș și era formată din satele Recea de Jos și Recea de Sus, având o populație de 1562 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, două biserici și o școală.[6] La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Deagu, având 1182 de locuitori în satele Deagu de Jos și Deagu de Sus; funcționau și aici două biserici și o școală primară rurală.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Teleorman a aceluiași județ, comuna Recea având aceeași alcătuire și 2095 de locuitori,[8] iar comuna Deagurile având 1731 de locuitori în satele Deagu de Jos, Deagu de Sus și Goleasca.[9]

În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comuna Deagurile a fost desființată, satele ei trecând la comuna Recea. Tot atunci, satele Recea de Jos și Recea de Sus au fost comasate, formând satul Recea.[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Recea se află două monumente istorice de interes național. Unul este monumentul istoric de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1765) din satul Deagu de Sus. Altul este o cruce de piatră datând din 1714 și clasificată ca monument memorial sau funerar și aflată în curtea bisericii.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1805), casa Tănăsescu (1937) și casa Marin Corbescu (1930), toate trei în satul Recea, în zona fostului sat Recea de Sus.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Recea

     Români (94,78%)

     Romi (2,84%)

     Necunoscută (2,37%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Recea

     Ortodocși (97,62%)

     Necunoscută (2,37%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Recea se ridică la 2.992 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.272 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,79%), cu o minoritate de romi (2,84%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,63%). Pentru 2,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[12]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Recea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marin Pană[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 2              
Partidul pentru Argeș și Muscel 2              

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Recea, Argeș (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Home > Comuna Recea > Prezentare Recea
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Recea, sau Recile” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 221–222. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Deagul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 77. 
  8. ^ „Comuna Recea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Comuna Deagurile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  13. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]