André Breton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Andre Breton)
Jump to navigation Jump to search
André Breton
AndreBreton.jpg
André Breton
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Tinchebray, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[2][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[17] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBatignolles Cemetery[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJacqueline Lamba[*]
Elisa Breton[*] Modificați la Wikidata
CopiiAube Elléouët[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
EtnieFrancezi Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
scriitor
romancier[*]
eseist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Comunist Francez[*]  Modificați la Wikidata
Limbilimba franceză[1]  Modificați la Wikidata
StudiiLycée Chaptal[*]  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarsuprarealism  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeManifestul suprarealist
Manifestoes of Surrealism[*][[Manifestoes of Surrealism |​]]
Second Manifeste du Surréalisme[*][[Second Manifeste du Surréalisme |​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online
André Breton în 1924

André Breton (n. 18 februarie 1896, Tinchebray, Franța, - d. 28 septembrie 1966) a fost un poet francez, eseist, editor și critic, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí (printre alții). Manifestele suprarealiste ale lui Breton conțin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării.

Biografie[modificare | modificare sursă]

André Breton s-a născut la Tinchebray (Orne) ca fiu al unui negustor. Și-a petrecut copilăria pe meleagurile britanice începând să scrie de mic poeme - l-a cunoscut pe poetul Paul Valéry. A studiat medicina și mai târziu psihiatria, datorită căreia, în 1921, l-a cunoscut pe Sigmund Freud. În timpul primului război mondial, l-a cunoscut pe Jacques Vaché, un dadaist înfocat.

De la dadaism la suprarealism[modificare | modificare sursă]

În 1916 el s-a alăturat curentului cultural dadaist, dar după un timp a formulat o serie de obiecții la adresa dadaismului, declarând: „Lasă tot. Lasă Dada. Lasă-ți nevasta. Lasă-ți amanta. Lasă-ți speranțele și temerile. Lasă-ți copii în păduri. Lasă-ți substanța pentru umbră. Lasă-ți viața ușoară, lasă-ți ceea ce aveai pentru viitor. Haide, la drum”. Atunci s-a întors la suprarealism și a colaborat cu Louis Aragon și Philippe Soupault la revizuirea operei Littérature. Foarte importante pentru el au fost întâlnirile din timpul războiului cu Guillaume Apollinaire. Manifestul său suprarealist a fost publicat în 1924. Influențat de teoriile psihologice, Breton definea suprarealismul ca fiind „automatism psihic pur, prin care se propune să se exprime - verbal, în scris sau în orice alt mod - funcționarea efectivă a gândirii. Dictarea gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, eliberată de orice preocupare estetică sau morală”. În Al Doilea Manifest, Breton afirmă că suprarealismul luptă să obțină „avantaj mintal, din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, înțelesul și neînțelesul, nu vor mai fi percepute contradictoriu”.

Breton și colegii lui credeau că izvoarele libertății personale și liberării sociale stau în inconștient. Au găsit exemple în tablourile pictorilor Hieronymus Bosch și James Ensor, în scrierile lui Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Alfred Jarry și chiar în conceptele revoluționare ale lui Karl Marx.

Deși mișcarea suprarealistă a fost, încă de la început, în continuă schimbare sau conflictuală, totuși, în toate lucrările majore, La Révolution surréaliste (1924 - 1930) și Le Surréalisme au service de la révolution (1930 - 1933), au canalizat cooperarea și răspândirea ideilor și peste hotarele Franței.

Subiectivitatea și obiectivitatea comit o serie de atacuri una alteia în timpul vieții unde prima suferă cele mai mari lovituri” (citat din Nadja, 1928).

Din 1930 publică câteva colecții de poeme printre care Iubire nebună (1937), volum ce apără emoțiile iraționale ale iubiților, inspirat din mitul Cenușăresei. Proza scrisă de el a fost mai bine văzută decât poeziile sale dintre care se remarcă opera Nadja (publicată în 1928), un portret al lui Breton și al unei femei nebune. Titlul se referă la un nume de femeie, de fapt numele soției sale, și începutul cuvântului "speranță" sau "nădejde" în rusește.

Într-o plimbare cu barca la Martinique, în 1941, Breton îl cunoaște pe antropologul Claude Lévi-Strauss cu care discută despre creația artistică. Claude Lévi-Strauss critică definiția dată de Breton unei capodopere spunând că este un rezultat al spontaneității minții fără a analiza valoarea estetică a operei. Breton îi răspunde că „foarte puțin îl interesează ierarhia operelor suprarealiste – chiar dacă am făcut o ierarhie a operelor romantice și simboliste.”

În timpul războiului Breton a scris trei poeme epice în care a tratat tema exilului. După cel de-al doilea război mondial el a călătorit în sud-vestul și în vestul Indiei, întorcându-se în Franța în 1946. La scurt timp după întoarcerea în Franța, el devine un fel de meditator al unui grup de tineri suprarealiști.

Între 1940 și 1950 el a scris eseuri și colecții de poeme printre care Arcane 17 (1945). Ultima sa lucrare poetică se numește CONSTELLATIONS (1959).

Moarte[modificare | modificare sursă]

Moare la Paris, la data de 28 septembrie 1966.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b „André Breton”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ http://republique-des-lettres.com/breton-9782824900483.php  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ IdRef, accesat în  
  5. ^ „André Breton”, Internet Movie Database, accesat în  
  6. ^ Encyclopædia Britannica, accesat în  
  7. ^ Бретон Андре (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ André (1896-1966) Breton (în engleză), RKDartists 
  10. ^ Andre Breton, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  11. ^ André Breton, SNAC, accesat în  
  12. ^ André Breton, Nationalencyklopedin, accesat în  
  13. ^ André Breton, Find a Grave, accesat în  
  14. ^ André Breton, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  15. ^ André Breton, Discogs, accesat în  
  16. ^ André Breton, Filmportal.de, accesat în  
  17. ^ Бретон Андре (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de André Breton