Comuna Niculițel, Tulcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Niculițel
—  Comună  —
45°11′N 28°29′E / 45.183°N 28.483°E / 45.183; 28.483

Țară  România
Județ Tulcea

Localități componente Niculițel

Guvernare
 - Primar Pascale Florin (PDL)

Suprafață
 - Total 93,67  km²

Populație (2002)
 - Total 4,715 locuitori

Cod poștal 827165

Site: www.cjtulcea.ro/judet/niculitel.html

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Niculițel este o comună din județul Tulcea, Dobrogea, România.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Comuna Niculitel este situata in nordul Dobrogei mai exact in partea de nord-vest a judetului Tulcea, este asezata intr-o zona depresionara larg deschisa spre nord la poalele dealurilor Niculitelului si este delimitata de urmatoarele teritorii comunale:

-la Nord - teritoriul administrativ al orasului ISACCEA

-la Vest - teritoriul administrativ al comunei HAMCEARCA

-la Sud - teritoriul administrativ al comunei IZVOARELE

-la Est - teritoriul administrativ comunei SOMOVA si al comunei FRECATEI

Pe directia Nord-Vest este strabatuta de D.N. 22, Smirdam-Macin-Isaccea-Tulcea-Babadag

D.J. 229 asigura legatura localitatii Niculitel cu D.N.22,iar DC62

Distanta TL.-niculitel este de 29km.

Satele componente ale comunei sunt:

• NICULITEL-resedinta de comuna.

Dupa impartirea administrativ teritoriala din anul 1968, comuna nu mai are si alte sate componente; pana la acea data figurand, numai in evidente, Badila si Sarica, locatitati care de altfel disparusera din 1948, in zonele respective plantandu-se vita de vie si numai o parte din cladirile existente atunci au mai ramas si pana in ziua de azi.

Suprafata administrativa a comunei este de 9367,0 ha dupa cum urmeaza:

-arabil...............2227 ha

-vii....................1453 ha

-pasuni............. 890 ha

-livezi.................7 ha

-fond forestier.....3865 ha

-curti-cladiri........122 ha

-altele.................795 ha

TOTAL................9367 ha

Suprafata intravilanului este de 144 ha

Clima[modificare | modificare sursă]

Sub raport climatic - clima temperat continentala: veri de lunga durata, calduroase si secetoase; ierni nu prea reci, cu vanturi puternice; temperatura medie anuala 10,8 °C; cantitatea medie de precipitatii 350-450mm/mp anual

Istoric[modificare | modificare sursă]

Comuna Niculițel este situata intr-o zona deluroasa si impadurita. Izvoarele istorice atesta ca la inceputul sec. IX i.Hr., pe teritoriul actual al comunei si al regiunii in care se afla, locuia o populatie getica. Astfel a aparut aici in jurul anului 341 i.Hr. o formatiune politica destul de puternica condusa de un "basileu" pe nume Mokson (datarea s-a realizat pe baza monedelor emise de Mokson descoperite in regiune). Este cunoscuta atat pentru vinurile de calitate obtinute din podgoriile ce o imprejmuiesc, cat si pentru numeroasele vestigii care fac obictul de studiu al arheologilor. Zona reprezinta un vechi teritoriu de intrepatrundere a drumurilor comerciantilor care veneu in special din Orient pentru a face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice si-au gasit ecoul in literatura de specialitate. Ruinele unei fortificatii in punctul “La cetatuie”, de unde provin materiale romane, bizantine si slave, situat pe o inaltime care domina localitatea dinspre sud-vest, abundenta monedelor romane si bizantine, valul de pamant care inconjoara Niculitelul dinspre sud-sud-vest, bisericuta “Sf. Atanasie” care pare sa rezide dintr-o capela bizantina, ca si cele treisprezece monede medievale, apartinand foarte probabil unui tezaur din vremea lui Vlaicu Voda evidentiaza o intensa si indelungata locuire a acestor locuri nu in cadrul unui simplu sat necunoscut, ci intr-o asezare civila, cu caracter cvasi-urban.

Localitatea se afla la numai cativa kilometri de Noviodunum, statiune a flotei dunarene, devenita in perioada constanteniana pivotul apararii sectorului nord scythic, unde se gasea stationata praefectueripae legionis primae foviae, cohortis quintae pedaturae superioris si unitatea de auxiliari - milites primi Constantiani. Datorita padurilor zona a fost favorabila in sec. IV ca refugiu in cazul unor primejdii care nu vor intarzia sa apara o data cu patrunderea vizigotilor si in tot cuprinsul primei jumatati a sec. V e.n. datorate atacurilor si pustiirilor hunice.

In locul numit “La Placinta” cu numai cateva decenii in urma se afla o ridicatura de teren, protejata spre sud-sud-est de o viroaga pe unde apele ploilor, adunate pe dealul “Piatra Rosie” isi facusera fagas. Din spusele batranilor, locul prezenta aglomerari de piatra si caramida si chiar ziduri naruite de vreme. Extinderea satului in aceasta zona a schimbat configuratia terenului. Satenii au acoperit rapa, fortand apele ploilor sa-si schimbe fagasul. Zidaria de piatra, aflata la suprafata, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spalat terenul, scotand la iveala in vara anului 1971, o portiune din cupola unei cripte. Satenii au spart pintenul trapezoidal din varful cupolei si o mica portiune din zidaria acestuia, deranjand o parte a mormantului din interior. In septembrie 1971 s-au facut sapaturi la Niculitel, scotand la iveala cripta celor patru martiri. Deschiderea criptei s-a facut in ziua de 29 septembrie 1971. Acest tip de basilica cu trei nave este intalnit pe teritoriul Dobrogei, gasindu-si analogii la Histria, Tomis, Noviodunum, Tropaeum, Aidin, in N Bulgariei, specific secolelor IV-VI.

Ruinele locuintelor din preajma bisericii treflate de pe dealul “Cetatuia” (sec. XI-XII) au fost identificate ca chilii. Tot aici s-a descoperit mormantul unui monah (scheletul avea sub cap o caramida). In apropierea localitatii se afla manastirea Cocos ridicata de monahii Visarion, Gherontie si Isaia, in prima jumatate a sec. al XIX-lea. E indoielnic faptul ca acestia au infiintat manastirea pe un loc pustiu; cu siguranta ca aveau cunostinta de existenta anterioara, pe aceste locuri a unor asezari monahale. Important e si faptul ca Niculitelul s-a numit pana acum cca 180 ani, Manastirea, iar in apropiere de dealul “Cetatuia” o depresiune poarta si astazi numele “Valea Episcopiei”.

In cadrul descoperirilor de la Niculitel un loc aparte, ca importanta istorica si religioasa il are cripta. Ea reprezinta cea mai veche constructie de acest gen construita pana in prezent. In timpul cercetarilor arhelogice intrarea a fost gasita blocata si tencuita. Sub prag a fost gasita o moneda, cu o cruce abia perceptibila, care ar permite clasarea constructiei bazilicii si a criptei, datand din timpul imparatului Teodosie II (408-450). In partea superioara a peretilor din dreapta si din stanga intrarii au fost incizate in tencuiala doua inscriptii cu litere grecesti. Arcadele peretilor au fost vopsite cu doua benzi, una rosie, cu ocru, de 5 cm si alta alba, cu var de 6 cm grosime. Literele celor doua inscriptii au fost de asemenea vopsite cu rosu. Au intaltimea de 7-8 cm si 4,5-6 cm latime. Fiecare inscriptie are la inceput o cruce. Inscriptia din stanga: † Martirii lui Hristos; inscriptia din dreapta: Martirii Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos.

Crucea monogramata in forma existenta pe peretele criptei din bazilica niculiteana este intalnita pe o serie de monumente crestine din perioada romano-bizantina. Scrierea este specifica secolelor IV-V. Alte obiecte descoperite in cripta au fost gasite in incaperea de la subsol. Este vorba de doua vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovada a depunerii sale in momentul construirii criptei si un vas globular, caramiziu, cu fundul rotund specific ceramicii romane tarzii, din secolele V-VI.

Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiti de unele din martirologiile crestine ca au patimit pentru Hristos la Noviodunum (Isaceea) in Scythia Minor in ziua de 4 iunie.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Niculițel

     Români (88.68%)

     Romi (5.25%)

     Necunoscută (5.98%)

     Altă etnie (0.06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Niculițel

     Ortodocși (93.87%)

     Necunoscută (5.95%)

     Altă religie (0.16%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Niculițel se ridică la 4.297 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.715 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,69%), cu o minoritate de romi (5,26%). Pentru 5,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,88%). Pentru 5,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

TL Acest articol despre o localitate din județul Tulcea este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.