Babadag
| Babadag | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Babadag
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Tulcea | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Georgian Caraman (PNL, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 121 km² | ||
| Altitudine | 15–120 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 10.037 locuitori | ||
| - Densitate | 82 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Primăria orașului Babadag | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Babadag (turcă Babadağ) este un oraș în județul Tulcea, regiunea Dobrogea, România.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Clima este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitică și calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba, dealul Sultan Tepe și Ianik Bair.
Istorie [modificare]
Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă romană numită Vicus Novus, menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).
Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare.
În perioada 1677-1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului ca reședință a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu aceasta amestecul pașei din Babadag în politica internă a celor două țări române. [2]
Demografie [modificare]
În 1900, populația era de 3.500 locuitori. Conform recensământului din 2002, populația Babadagului este de 10.037 locuitori din care 84.7% români și 15,3% etnii locale. Distribuția etnică:
- 8.466 români (84.3%)
- 1.289 turci și tătari (12.8%)
- 168 țigani (1.7%)
- 37 lipoveni (0.4%)
- 77 alte etnii (aromâni, bulgari, etc)
După limba maternă, 85.5% vorbesc limba română, 12.5% turca și 1.3% limba tiganeasca. După confesiune, 84.8% sunt crestini ortodocși și 14.2% musulmani.
Evoluția populației la recensăminte: 
Conform recensămîntului din 2011, orașul Babadag are o populație de 8071 locuitori [1]
Obiective turistice [modificare]
În centrul orașului se găsește Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este Muzeul de Artă Orientală, găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei fortărețe romane din secolele IV-V dHr.
La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetății numită local Heracleea, de fapt o cetate genoveză (numită probabil Bambola sau Stavrichi) construită la sfârșitul secolului al XIII-lea și care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea- prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie, (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Țării Românești și ulterior cucerită de către otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzându-și treptat importanța în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.
În prezent, turiștii care vizitează Babadagul dispun de următoarele posibilități de cazare: Cabana Babadag[2], hotelul "La Parmac" și Popasul "Doi Iepurași" (la 6 km., pe drumul E87).
Educație [modificare]
Orașul deține o bună tradiție în învățămantul școlar, cu deosebite rezultate la olimpiade naționale. Toate aceste merite pornesc din școala generală nr. 1 "Mircea Cel Bătrân", școala generală nr.2 cu clasele I-VIII , școala generală nr.3 "Constantin Brâncoveanu" și grupul scolar "Dimitrie Cantemir".
Referințe [modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Babadag, Tulcea”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=761&localitate_id=763.
- ^ Monografia orașului Babadag, Cintian Barbuleanu, 1998
Legături externe [modificare]
- 24 iunie 2004: Babadag - "Pozati si cerul, sa ne vada Dumnezeu!", 24 iunie 2004, Mihai Munteanu, Cosmin Babii, Jurnalul Național
|
||||||||||||||||
