Comuna Jurilovca, Tulcea
| Jurilovca | |
| — Comună — | |
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Tulcea |
|
|
|
| Localități componente | Jurilovca, Sălcioara, Vișina |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Eugen Ion (USL, ales 2012, predecesor Virgil Vlaciu) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 299,87 km² |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 5,184 locuitori |
| - Densitate | 17,29 loc./km² |
|
|
|
| Cod poștal | 827115 |
|
|
|
| Site: [http://www.cjtulcea.ro/judet/jurilovca.html ] | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Jurilovca este o comună din județul Tulcea, Dobrogea, România.
Conform recensământului din 2011, comuna Jurilovca are o populație de 3858 locuitori [1]
Cuprins |
Vestigii arheologice [modificare]
La 6 km de satul Jurilovca, pe malul înalt și abrupt al lacului, se află ruinele parțial dezvelite și restaurate ale fortăreței greco-romane Argamum (secolele VII î.C. - VI d.C.). Cu numele Orgame, este prima așezare antică din România menționată de un izvor scris al antichității. Se mai văd și azi o poartă a cetății, zidul de apărare, străzi, basilici paleocrestine, valuri de apărare din pământ ș.a.
Istorie recentă [modificare]
Comuna Jurilovca a fost întemeiată de lipoveni în pragul secolului al XIX-lea, prima atestare documentară datând din 1826. Deși la începuturile sale era un mic cătun, așezarea s-a dezvoltat devenind la sfârșitul secolului XIX un centru importatant al pescuitului în zona Deltei, în prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare și prelucrare a peștelui, precum și un punct de atracție turistică.
Lipovenii sunt ruși din punct de vedere etnic, iar din punct de vedere confesional ortodocși de rit vechi (staroveri). Această confesiune este rezultatul reformei nikoniene: în 1654 Nikon partriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, a inițiat o reformă religioasă ce a urmărit alinierea cultului bisericii ruse la restul ortodoxiei, uniformizarea cultului pe întreg teritoriul Rusiei (o reformă formală).
Rezultatul a fost divizarea societății ruse în:
- Nikonieni - cei care au acceptat reforma, și
- Staroveri (de credință veche) - cei care au refuzat reforma.
Cei din urmă, din cauza prigoanei, au emigrat în afara Rusiei, o parte din ei ajungând pe teritoriul României (nordul Moldovei și Gurile Dunării).
De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporașul la Gura Portiței, un sat de vacanță situat pe fâșia îngustă de pământ dintre lacul Golovița și Marea Neagră. Zona reprezintă o parte a rezervației biosferei Delta Dunării.
Specific local [modificare]
Specificul comunității este strâns legat de așezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe și de tradițiile lipovenilor. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile fata de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbatoare religioasă lipovenească este Acoperamântul Maicii Domnului -"Pokrov" -(14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează și Ziua Peștelui, sărbatoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care care contribuie la unicitatea comunitătii este portul tradițional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică.
Casele rușilor-lipoveni prezintă de asemenea anumite particularități, culorile fațadei fiind în general alb și albastru, iar acoperișul este făcut din stuf. Baia lipovenească este o instalație traditională - o construcție separată de locuința propriu-zisă; baia tradițională sau înaintea marilor sărbători a fost aproape un ritual
Legături externe [modificare]
- JURILOVCA Online
- Jurilovca
- Biblioteca Naum Pocorschi Jurilovca
- 25 iunie 2004: Jurilovca - Pescari cu contract, 25 iunie 2004, Monica Iordache, Jurnalul Național
- Minunea de la Jurilovca, 23 august 2007, Alexandru Boariu, Jurnalul Național
- 25 iunie 2004: Histria - Schitul babitelor din Jurilovca, 25 iunie 2004, Alexandru Nastase, Jurnalul Național
- Cu tărtăcuța-n apă și scoica-n băț, la Jurilovca și Portița, 1 octombrie 2009, Paula Anastasia Tudor, Jurnalul Național
|
||||||||||||||||
