Ajutor:Cum scriu un articol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Wikipedia:Cum scriu un articol)
Salt la: Navigare, căutare

Această pagină oferă îndrumări despre cum trebuie scris un articol enciclopedic la Wikipedia. Liniile de ghidare de aici se referă la conținutul și organizarea articolelor, fie că modificați unul deja existent, fie că începeți un articol nou. Pentru informații despre partea tehnică și de redactare vedeți Cum modific o pagină, Cum creez o pagină și Manualul de stil.

Înainte de a scrie un articol

Asigurați-vă că articolul nu există deja la Wikipedia în limba română, posibil sub un alt nume sau ca secțiune în cadrul altui articol. Folosiți funcția de căutare și, introducând cuvinte cheie din subiectul articolului pe care doriți să-l scrieți, găsiți cât anume din subiectul respectiv este acoperit de articolele existente. În funcție de rezultatul acestei căutări veți decide dacă

  • scrieți un articol nou,
  • dezvoltați un articol deja existent,
  • transformați o secțiune a unui articol într-un articol nou,
  • uniți două sau mai multe articole mici într-un articol nou, etc.

În mod similar evitați dacă se poate reproducerea în articolul dvs. a unor porțiuni mai mari din alte articole, deja existente; în loc de aceasta creați o referință sau o legătură spre celălalt articol, pentru a concentra informația într-un singur loc.

Notabilitate

Mai ales atunci când intenționați să scrieți un articol despre o persoană, o organizație sau un produs comercial, dar și în alte cazuri, trebuie să verificați dacă subiectul îndeplinește criteriul de admisibilitate ca subiect enciclopedic (pe scurt notabilitate). La fel ca enciclopediile clasice, nici Wikipedia nu poate avea articole despre persoane fără realizări remarcabile, firme obscure sau orice alte subiecte care nu au atras atenția specialiștilor din domeniile respective. Articolele al căror subiect nu trece de acest prag sunt șterse.

Documentare

Chiar dacă domeniul din care face parte articolul vă este foarte familiar, se recomandă întotdeauna să aveți la îndemână câteva surse de informare. Acestea pot fi lucrări de specialitate, enciclopedii, monografii sau materiale disponibile într-o formă sau alta pe internet.

În toate cazurile, dar mai cu seamă în cazul surselor online, verificați dacă este vorba de surse de încredere. În general se consideră surse de încredere acele surse care au un mecanism intern de verificare a informațiilor, ca de exemplu editurile serioase, revistele de specialitate care aplică un proces de recenzie (arbitrare) etc. Nu se acceptă ca surse de informare paginile de internet personale și anonime. Paginile personale ale unor personalități se vor folosi cu măsură, în urma comparării cu surse independente.

Materialele folosite în documentare se vor indica la sfârșitul articolului, într-o secțiune numită „Bibliografie”.

Nu scrieți în articole afirmații ale căror surse nu le puteți preciza. Menționarea surselor este necesară cu atât mai mult cu cât afirmațiile respective sunt discutabile sau de natură să creeze o dispută între editori.

Vedeți de asemenea și paginile:

Titlu

Titlul articolului trebuie ales cu grijă, ținând cont de următoarele:

  • Titlul trebuie să exprime, într-o formă atât succintă, cât și corectă, conceptul la care se referă articolul.
  • Dacă același termen se poate referi la două sau mai multe concepte diferite, titlul va conține și o informație suplimentară care să ajute la clarificarea subiectului. În cazul în care unul dintre sensurile posibile este mult mai răspândit decât celelalte, articolul care discută acel sens poate să nu aibă nici o precizare în titlu. De exemplu articolul Mihai Eminescu se referă la poet, iar articolul care se referă la localitate se numește Comuna Mihai Eminescu, Botoșani.

Dacă același subiect ar putea figura sub mai multe titluri, pot fi create articole de redirecționare.

Vezi și Wikipedia:Titluri.

Introducere

Orice articol, oricât de scurt ar fi, trebuie să cuprindă cel puțin o parte de prezentare generală a subiectului. Aceasta se face în prima frază (primele fraze) din articol. Întrucât apare în toate articolele, introducerea nu are un titlu de secțiune. Deci nu scrieți „Introducere”, „Prezentare generală” sau „Date generale” înainte de prima frază din articol.

Prima frază din articol trebuie să fie formulată gramatical corect, fără a omite predicatul. Deci la un articol cu titlul Franța, dintre variantele de mai jos alegeți-o pe a doua:

  • Nu așa: Țară situată în vestul Europei.
  • Ci așa: Franța este o țară situată în vestul Europei.

Titlul articolului trebuie să se regăsească în prima frază din introducere sau cât mai curând după aceasta, fie în exact aceeași formulare, fie numai aproximativ. Cuvintele care repetă titlul se scriu cu caractere aldine, punând trei apostrofuri înainte și după porțiunea respectivă de text.

Pentru scrierea introducerii vă ajută adesea copierea sau adaptarea unei definiții de dicționar a termenului respectiv.

Secțiuni

Articolele de lungime medie sau mare trebuie împărțite în secțiuni (eventual și subsecțiuni) care organizează conținutul într-o formă logică.

Pentru a introduce un titlu de secțiune folosiți câte două semne egal de o parte și de cealaltă a lui. De exemplu titlul secțiunii de față a fost scris astfel:

==Secțiuni==

Pentru subsecțiuni de diferite ranguri folosiți câte trei, patru, etc. semne egal de ambele părți. Nu folosiți varianta cu câte un singur semn egal; această formatare, deși posibilă, este rezervată pentru titlul întregului articol.

Evitați repetarea titlului articolului în titlurile secțiunilor. Cititorii știu la ce subiect se referă articolul, deci o asemenea precizare repetată nu este necesară. De exemplu în articolul Ion Luca Caragiale titlul secțiunii „Opera literară” este preferat titlului „Opera literară a lui Caragiale”.

Se recomandă ca titlurile secțiunilor să urmeze pe cât se poate aceleași convenții aplicate și la titlul articolelor.

Secțiuni fixe

Secțiunile de mai jos apar în foarte multe articole și cuprind informații despre sursele de documentare și trimiteri spre alte articole și surse.

  • Note: referințe și note din articol, care dau detalii despre afirmații individuale. (Vezi Ajutor:Note)
  • Bibliografie: sursele (tipărite sau online) care au stat la baza scrierii articolului.
  • Lectură suplimentară: trimiteri spre surse care tratează același subiect sau subiecte conexe, dar care n-au fost folosite direct la scrierea articolului. Dacă secțiunea cuprinde numai pagini disponibile pe internet, titlul poate fi înlocuit cu Legături externe. Vezi Wikipedia:Legături externe.
  • Vezi și: trimiteri spre articole despre subiecte înrudite din Wikipedia în limba română. (Observație: forma de singular vezi nu este o impolitețe și nu trebuie înlocuită cu vedeți. Expresia „vezi și” apare ca atare în numeroase lucrări.)

Dacă este nevoie, fiecare din aceste secțiuni (mai puțin cea de note, generată automat) se poate diviza în subsecțiuni organizate după diferite aspecte ale subiectului.

Ordinea secțiunilor este cea indicată mai sus și are următoarea logică: cu cât secțiunea este mai importantă pentru articol și subiectul său, cu atât se pune mai sus. Astfel, la „Bibliografie” se trec lucrări care privesc subiectul în întregimea lui, iar la „Note” se aduc detalii legate de mici părți ale articolului. Referințele de la „Lectură suplimentară” sau „Legături externe” oferă detalii suplimentare despre același subiect sau subiecte conexe, dar nu reflectă în mod necesar conținutul articolului. În sfârșit, la „Vezi și” apar articole înrudite, care au rolul de a ajuta cititorii să-și formeze o imagine de ansamblu asupra unui grup mai larg de subiecte.

„Wikizare”

Pe scurt despre formatarea articolului și structura lui, în două moduri de editare: editorul vizual și editorul de wikitext

Pentru a beneficia din plin de facilitățile oferite de Wikipedia, se recomandă aplicarea acestora în următoarele moduri:

Legături interne. Folosiți legăturile interne la articole care explică noțiunile din articol. De exemplu în articolul despre orașul Frankfurt trebuie să existe o legătură spre articolul Germania. A se vedea și Cum modific o pagină.

Categorizare. În întâmpinarea cititorilor care caută informații folosind categoriile de articole, includeți articolul nou în categoria sau categoriile relevante. A se vedea și Wikipedia:Categorie.

Ciot. Dacă articolul pe care l-ați scris este foarte scurt, puneți-i eticheta de „ciot” pentru ca cititorii să fie avertizați că materialul prezentat este insuficient. Eticheta aceasta include articolul într-o categorie specială, care crește probabilitatea articolului de a fi observat și dezvoltat. Vedeți și Wikipedia:Articolul ciot perfect, Wikipedia:Găsește și repară un ciot, Wikipedia:Sortarea cioturilor pentru mai multe informații referitoare la articolele de tip ciot.

Casete de informații. La articolele care fac parte din anumite serii — scriitori, localități, limbi, aștri, echipe sportive, elemente chimice etc. — s-a încetățenit obiceiul de a însoți secțiunea introductivă cu o casetă cu informații esențiale despre subiect și poziția sa în seria respectivă. De exemplu, caseta de informații care apare în articolele despre orașe conține: amplasarea geografică, țara și diviziunea administrativă, populația, anul primei atestări documentare etc.

Casete de navigare. Pentru a înlesni parcurgerea articolelor care țin de un subiect larg comun — de exemplu cele legate de România și de români: istorie, limbă, economie, cultură etc. —, fiecare din aceste articole conține la sfârșitul său o casetă de navigare, cu legături spre celelalte articole din grup.

Pentru alte facilități oferite de Wikipedia vedeți și Wikipedia:Formate utile, Wikipedia:Manual de stil.

Articolul ideal

Un articol ideal are calitățile descrise mai jos. Chiar dacă nu toate aceste condiții pot fi îndeplinite din primele versiuni ale articolului, orice editor ar trebui să încerce pe cât posibil respectarea lor.

Așadar, articolul ideal...

  • ...începe cu o definiție și o descriere clară a subiectului, permițând cititorului să înțeleagă cel puțin din ce domeniu face parte articolul;
  • ...este clar și ușor de înțeles pentru cititorii care au fundamentul de cunoștințe necesar;
  • ...acoperă întregul subiect și merge până la un nivel suficient de detaliere;
  • ...este redactat corect din punctul de vedere gramatical și al punctuației și are toate semnele diacritice necesare, atât cele specifice limbii române cât și cele ale altor limbi;
  • ...folosește corect termenii de specialitate și îi explică pe loc, așa încât cititorii nu au nevoie să citească multe alte articole pentru a înțelege explicațiile;
  • ...este explicit, precis și concis; nu conține afirmații vagi; evită beția de cuvinte;
  • ...folosește stilul de exprimare și convențiile de redactare încetățenite în lucrări enciclopedice și de specialitate;
  • ...utilizează o limbă română cat mai elegantă, evitând anglicismele sau construcțiile de frază preluate din alte limbi;
  • ...îi ajută pe cititorii interesați să găsească alte articole legate de același subiect și alte surse de informație externe;
  • ...este neutru, echilibrat și obiectiv atunci când despre subiectul său există mai multe puncte de vedere posibile;
  • ...are o lungime potrivită cu subiectul; nu conține părți care ar merita articole separate și nici nu îi lipsesc părți esențiale;
  • ...are o structură de secțiuni bine organizată;
  • ...reflectă opinia experților și nu cea a nespecialiștilor, atunci când cele două diferă;
  • ...se bazează pe surse de încredere și le precizează în suficiente detalii bibliografice;
  • ...conține imagini care ajută la înțelegerea subiectului: hărți, fotografii, diagrame, etc.; numărul acestor imagini este potrivit cu subiectul;
  • ...furnizează legături spre alte articole; este inclus în categoriile potrivite;
  • ...pune accentul atât pe cantitatea cât și pe calitatea informațiilor.

Vezi și


Arrow icon.svg  

Trimiteți feedback pentru a ajuta la îmbunătățirea acestei pagini

QA icon.svg