Gitanas Nausėda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gitanas Nausėda
Gitanas Nauseda crop.png
Date personale
Născut (58 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Klaipėda, RSS Lituaniană, URSS Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Diana Nausėdienė[*][[Diana Nausėdienė (Lithuanian business manager, lecturer and First Lady)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Lithuania.svg Lituania Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
cadru didactic la universitate[*]
politician Modificați la Wikidata
Președinte al Lituaniei Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deDalia Grybauskaitė

PremiiOrdinul Cneazul Iaroslav cel Înțelept, clasa I[*]
Partid politic IND
Alma materUniversitatea din Vilnius
Universitatea din Mannheim[*] ()[1]
Semnătură
Gitanas Nauseda Signature.svg
Prezență online

Gitanas Nausėda (n. ,[2] Klaipėda, RSS Lituaniană, URSS) este un economist, politician și bancher lituanian, care ocupă actualmente funcția de președinte al Lituaniei. Anterior, el a fost directorul pentru politică monetară la Banca Lituaniei din 1996 până în 2000 și economist-șef al președintelui SEB bankas din 2008 până în 2018.

Tinerețe și educație[modificare | modificare sursă]

Tatăl său, Antanas Nausėda (1929–), este inginer. Mama sa, Stasė Nausėdienė (1932-2014), a fost profesoară de fizică și matematică în satul Lazdininkai. Sora sa, Vilija (născută în 1959), este economistă.

Din 1982 până în 1987 a studiat la Universitatea din Vilnius, Facultatea de Economie Industrială, și din 1987 până în 1989 la Facultatea de Economie.[3] Din 1990 până în 1992 a practicat la Universitatea din Mannheim din Germania cu o bursă DAAD. Și-a susținut teza de doctorat „Politica veniturilor sub inflație și stagiație” în 1993.[4] Din 2009 este profesor asociat la Școala de Afaceri a Universității din Vilnius.[5]

Carieră profesională și politică[modificare | modificare sursă]

După ce și-a terminat studiile, din 1992 până în 1993 a lucrat pentru Institutul de cercetare pentru economie și privatizare. Din 1993 până în 1994 a lucrat pentru Consiliul Concurenței din Lituania ca șef al Departamentului Piețelor Financiare. Din 1994 până în 2000 a lucrat la Banca Lituaniei, inițial în departamentul care reglementează băncile comerciale și mai târziu ca director al Departamentului de Politică Monetară. Din 2000 până în 2008 a fost economist-șef și consilier al președintelui AB Vilniaus Bankas. Din 2008 până în 2018 a fost analist financiar, precum și consilier șef și mai târziu economist șef pentru președintele SEB bankas.

În 2004, a susținut campania electorală a fostului președinte lituanian Valdas Adamkus.

Președinție[modificare | modificare sursă]

Pe 17 septembrie 2018, Nausėda și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale lituaniene din 2019, pe care le-a câștigat în turul al doilea din 26 mai 2019.[6] El a fost inaugurat oficial pe 12 iulie.[7] Nausėda a prezentat candidatura prim-ministrului interimar Saulius Skvernelis pentru funcția deplină pe 18 iulie.[8] După a petrecut o lună în funcție, Nausėda era considerat cel mai de încredere politician din Lituania, potrivit sondajelor efectuate de LRT.[9]

Politică externă[modificare | modificare sursă]

Belarus[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2020, președintele Nausėda și președintele Belarusului Alexander Lukașenko au avut prima conversație în persoană în ultimii 10 ani.[10] În urma represiunii guvernului Lukașenko împotriva protestatarilor după alegerile prezidențiale din Belarus din 2020 (care au fost considerate pe scară largă drept nedrepte și neloiale)[11] și protestele care au urmat, candidata opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a fugit în Lituania.[12] Conducerea lui Nausėda în timpul crizei a fost remarcată pentru a fi una care a determinat rolul Lituaniei în rândul națiunilor Uniunii Europene.[13] Pe 12 august, el a ordonat ca Lituania să își deschidă frontierele către toți bielorușii în scopuri umanitare.[14] În aceeași zi a prezentat și un plan privind soluționarea crizei, fiind susținut de Letonia și Polonia, plan care consta din trei puncte care includeau o cerere pentru crearea unui consiliu național din partea Guvernului din Belarus și a societății civile. Într-un interviu acordat Sky News pe 13 august, el a declarat că Lukașenko „nu mai este liderul legitim”.[15]

Nausėda a criticat siguranța centralei nucleare Astravets din Belarus.[16] În mai 2020, în timpul unei conferințe cu premierul armean Nikol Pashinyan, el a cerut Armeniei să împărtășească cu Belarus experiența sa cu Centrala Nucleară Armeană cu privire la îngrijorările legate de Centrala Nucleară Astravets.[17]

Polonia[modificare | modificare sursă]

Nausėda a depus eforturi multiple pentru a se angaja în relații mai bune cu Polonia, fiind văzut ca un aliat personal al conducerii poloneze.[18] Pe 16 iulie, la patru zile de la inaugurare, el a vizitat Varșovia pentru a se întâlni cu președintele Andrzej Duda în prima sa vizită în străinătate ca președinte.[19] În timpul vizitei, i-a fost cerut să stabilească o relație mai personală cu țara.[20] De asemenea, el a respins orice încercare a liderilor Uniunii Europene de a sancționa Polonia pentru acțiunile sale relativ la Curtea Supremă a Poloniei și cu restul sistemului judiciar al țării.[21] Pe 22 noiembrie, Nausėda și Duda, precum și Prima Doamnă a Poloniei Agata Kornhauser-Duda au participat la înmormântarea de stat a comandanților și a participanților la răscoala 1863–1864 împotriva stăpânirii țariste la Vilnius.[22] În timpul vizitei sale la Vilnius, Duda a evidențiat importanța unității națiunilor din Europa Centrală pentru independența lor.[23] În ianuarie 2020, Nausėda i s-a alăturat lui Duda pentru a se retrage de la al V-lea Forum Mondial al Holocaustului, care a criticat evenimentul pentru că i-a acordat un slot președintelui rus Putin, în urma criticii lui Putin asupra istoriei Poloniei în al Doilea Război Mondial, angajându-se într-o campanie revizionistă istorică.[24]

Rusia[modificare | modificare sursă]

În timpul unei întâlniri la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel în august, Nausėda i-a cerut să mențină sancțiuni împotriva Rusiei.[25] Într-un interviu acordat LRT pe 14 august, el a reiterat pozițiile din trecut că o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin ar fi „inutilă” din cauza faptului că Lituania vede „adevăratul pericol” și „riscurile” de a fi la granița cu Rusia.[26]

Ucraina[modificare | modificare sursă]

În noiembrie 2019, el a făcut referire la formula Steinmeier sugerată de președintele ucrainean Volodîmăr Zelenski ca soluție la războiul ruso-ucrainean ca fiind „mai profitabilă pentru Rusia decât pentru Ucraina”.[27]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

În 1990, Nausėda s-a căsătorit cu Diana Nausėdienė. Împreună au două fiice.[28] Pe lângă limba nativă, lituaniana, Gitanas Nausėda vorbește engleză, germană și rusă.[29] Din 1997 colecționează cărți antice.[30]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ LinkedIn, accesat în  
  2. ^ a b Gitanas Nauseda, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ „Download Limit Exceeded”. citeseerx.ist.psu.edu. 
  4. ^ „LIETUVOS MOKSLO POTENCIALAS”. mokslas.mii.lt. 
  5. ^ „Gitanas Nausėda – Biografija”. Nauseda 2019. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Lithuanian opposition party names favorites for presidential election Arhivat în , la Wayback Machine. Xinhua News Agency, 18 September 2018.
  7. ^ „Gitanas Nauseda to be inaugurated as next president of Lithuania”. . 
  8. ^ „Lithuania's acting PM Skvernelis offered to continue his duties by new president – Xinhua | English.news.cn”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „President Gitanas Nausėda considered the most popular politician in Lithuania”. Baltic News Network – News from Latvia, Lithuania, Estonia. . 
  10. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Haboush, Joseph (). „Belarus elections deemed unfair by US, Germany and others; candidate missing”. Al Arabiya English (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Belarusian opposition leader Tikhanouskaya in Lithuania says FM”. The Jerusalem Post | JPost.com. Accesat în . 
  13. ^ „Tiny Lithuania has outsized role as EU faces Belarus crisis”. ABC News (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ „Lithuania allows unrestricted entry to Belarusians 'for humanitarian purposes'. www.baltictimes.com. Accesat în . 
  15. ^ „Embattled Belarus president is no longer a legitimate leader, says Lithuanian counterpart”. Sky News (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ https://www.facebook.com/lrtlt (), Baltic states moving towards agreement on Belarusian electricity ban, president says (în engleză), lrt.lt 
  17. ^ „The President encouraged Armenia to share its nuclear safety experience with Belarus”. www.lrp.lt (în engleză). Accesat în . [nefuncțională]
  18. ^ „Rzeczpospolita editor: Polish president sees Nauseda as his personal ally”. DELFI (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ G.Nausėda Varšuvoje pamatė visišką sutarimą su Lenkija, ES sankcijoms kaimynei nepritartų, 15min.lt, 16 July 2019
  20. ^ „Nausėda, visiting Poland, urged to get more personal than Grybauskaitė”. Baltic News Network – News from Latvia, Lithuania, Estonia. . 
  21. ^ „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Three-state celebration: Vilnius hosts state funeral for commanders of 1863–1864 uprising”. DELFI. Accesat în . 
  23. ^ „Duda in Vilnius: Central European nations' unity is necessary foundation of their freedom”. DELFI. Accesat în . 
  24. ^ Halbfinger, David M.; Kershner, Isabel (). „Live Updates: World Leaders Gather in Israel, 75 Years After Holocaust”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  25. ^ „Lithuania's President calls on German Chancellor to maintain sanctions against Russia – news world | UNIAN”. unian.info. 
  26. ^ „Lithuania's president says he sees no reason to meet with Putin”. Baltic News Network – News from Latvia, Lithuania, Estonia. . 
  27. ^ „New Ukraine peace plan is better for Moscow than Kyiv, Lithuanian president says”. lrt.lt (în engleză). . Accesat în . 
  28. ^ D. Nausėdienė: Gitanas man pateikė viliojantį pasiūlymą, kurio negalėjau atsisakyti Delfi, 31 October 2015
  29. ^ G.Nausėdos kelias į ekonomiką aplaistytas ašaromis Delfi, 24 February 2010
  30. ^ „Bokstas - 1982”. www.bokstas.net. Accesat în .