Fidesz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la FIDESZ)
Sari la navigare Sari la căutare

Fidesz - Alianța Civică Maghiară este un partid politic parlamentar de centru-dreapta din Ungaria.[1][2] La alegerile parlamentare din 2010, alianța Fidesz-KDNP a câștigat majoritatea în parlament, obținând 52% din voturi, Fidesz luând 227 de locuri și KDNP luând 36.

Fidesz - Alianța Civică Maghiară
Fidesz - Magyar Polgári Szövetség
Fidesz 2015.svg
Președinte Viktor Orbán
Vicepreședinți
Lider parlamentar Máté Kocsis
Înființat 30 martie 1988
Sediu 1089 Budapest, Visi Imre utca 6. (Polgárok Háza)
Organizație de tineret Fidelitas
Ideologie oficială

Istoric:
 • Liberalism[18][19]
 • Conservatorism liberal[20][21]
 • Național liberalism[18][22][23]
 • Libertarianism[24][25]
 • Secularism[26][24]
 • Anticlericalism[23][27]

Poziție politică Prezent:
Dreapta[28] spre Extrema dreaptă[42]
Înainte:
Centru-dreapta[43] spre Dreapta[44][45][46]
Afiliere națională Fidesz–KDNP
Afiliere internațională Uniunea Democrată Internațională
Internaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeană Neafiliat (2021-prezent)
Culori oficiale Portocaliu
Adunarea Națională
117 / 199
Parlamentul European
12 / 21
Adunările județene
245 / 381
Prezență online site web oficial

Originea numelui[modificare | modificare sursă]

La 30 martie 1988 (în Ungaria erau încă la putere comuniștii și încă staționau trupe sovietice de ocupație), în sala mare a Clubului “Bibó” din Budapesta, Viktor Orbán și alți 36 de studenți “au înființat FIDESZ (FIatal DEmokraták SZövetsége – în traducere: Alianța tinerilor democrați). Condițiile admiterii în grupare erau: vârsta sub 35 de ani și neapartenența la o organizație comunistă. Momentul în care Viktor Orbán și FIDESZ au intrat în conștiința națională a fost 16 iunie 1989 (tot în timpul comunismului și a ocupației sovietice) cu ocazia funeraliilor naționale organizate în memoria lui Imre Nagy și a celor patru tovarăși ai săi, executați de sovietici pentru că au condus revolta anticomunistă din 1956; atunci, printre cei care au luat cuvântul a fost și Viktor Orbán, care a uluit audiența cerând și plecarea comuniștilor și retragerea armatei sovietice.[47][necesită sursă mai bună]

Ideologie[modificare | modificare sursă]

Actualmente, Fidesz este considerat un partid conservator, și naționalist în problemele cu intergrarea europeană. Ca și 'drepata' maghiara în general, a fost mult mai sceptic pe ideile neo-liberale pentru economia țării, decât 'stânga' maghiară. Probleme ca și biserica și statul, politicile famililor și foști comuniști arată aliniere de-a lungul tradiționalului spectru stânga-dreapta.[48]

Liderii[modificare | modificare sursă]

Imagine Nume A intrat în birou A ieșit din birou Durata conducerii Note
1 Viktor Orbán 1997.jpg Viktor Orbán 18 aprilie 1993 29 ianuarie 2000 6 ani, 286 zile Prim ministru, 1998–2002
2 László Kövér Senate of Poland 01.JPG László Kövér 29 ianuarie 2000 6 mai 2001 1 an, 97 zile
3 Pokorni Zoltan 2008-10-23 (crop).JPG Zoltán Pokorni 6 mai 2001 3 iulie 2002 1 an, 58 zile
4 Ader Janos.jpg János Áder 3 iulie 2002 17 mai 2003 318 zile
5 Viktor Orban.jpg Viktor Orbán 17 mai 2003 Incumbent 15 ani, 122 zile Prim ministru, 2010–prezent

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Adunarea Națională[modificare | modificare sursă]

Alegeri Voturi Locuri Poziție Guvern Lider
# % ± # +/−
1990 439,481 8.95%
22 / 386
±0 5 MDFFKgPKDNP Viktor Orbán
MDFEKGPKDNP
1994 379,295 7.02% 1.93
20 / 386
2 6 MSZPSZDSZ Supermajoritate Viktor Orbán
1998 1,263,522 28.18% 21.16
148 / 386
128 1st Fidesz-FKgP-MDF Viktor Orbán
20021 2,306,763 41.07% 13.89
164 / 386
16 2 MSZPSZDSZ Viktor Orbán
20062 2,272,979 42.03% 0.96
141 / 386
23 2 MSZPSZDSZ Viktor Orbán
MSZP Minoritate
20102 2,706,292 52.73% 10.70
227 / 386
86 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate Viktor Orbán
20142 2,264,486 44.87% 7.86
117 / 199
110 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate Viktor Orbán
20182 2,824,206 49.27% 4.40
117 / 199
0 1st Fidesz–KDNP Supermajoritate Viktor Orbán

Parlamentul European[modificare | modificare sursă]

Election year # din totalul de voturi % din totalul de voturi # din totalul de locuri câștigate +/- Note
2004 1,457,750 47.4% (1)
12 / 24
20091 1,632,309 56.36% (1)
13 / 22
1
20141 1,193,991 51.48% (1)
11 / 21
2
20191 1,824,220 52.56% (1)
12 / 21
1

În 2002, a concurat la alegerile parlamentare împreună Forumul Democratic Maghiar (FDM). Înainte de alegerile din 2006, Forumul Democratic Maghiar s-a separat de coaliție, fiind după aceea înlocuit cu KDNP în alianță.

În ianuarie 2010, László Kövér, preșdintele Consiliului Național al partidului, a declarat reporterilor că partidul avea ca scop câștigare unei majorități de două treimi, la alegerile parlamentare din aprilie. El a menționat că Fidesz a avut o șansă reală de a câștiga o alunecare de teren. În ceea ce privește comportamentul Partidului Jobbik a spus că a fost "lamentabil negativă", adăugând că aceasta a fost înrădăcinată în "guvernul dezastru" al Partidului Socialist și fostul său aliat, Democrații Liberi.[49]

Structura organizatorică[modificare | modificare sursă]

Uniunea civilă maghiară este formată din asociații electorale (volasztókerületi szervezet), câte una pentru fiecare distric electoral, o asociație electorală formată din asociații locale (helyi szervezet), una pentru fiecare comunitate.

Organismul suprem — congresul (Kongresszus), între congrese — comitetul de stat (Országos Választmány), între consiliile de stat — congresul de stat (Országos Elnökség), organul de supraveghere este Comitetul pentru mandate, statut și conflicte (Mandátumvizsgáló, Ügyrendi- és Összeférhetetlenségi Bizottság), Comitetul pentru etică (Etikai Bizottság), Comitetul de audit (Számvizsgáló Bizottság).

Organizația de tineret - Fidelitas.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Bakke, Elisabeth (), „Central and East European party systems since 1989”, Central and Southeast European Politics Since 1989, Cambridge University Press, p. 79, accesat în  
  2. ^ Hloušek, Vít; Kopeček, Lubomír (), Origin, Ideology and Transformation of Political Parties: East-Central and Western Europe Compared, Ashgate, p. 115 
  3. ^ Nordsieck, Wolfram (). „Hungary”. Parties and Elections in Europe. 
  4. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite HloušekKopeček
  5. ^ White, Stephen (). Developments in Central and East European Politics. Macmillan. p. 35. 
  6. ^ Tiryakian, Edward (). New Nationalisms of the Developed West: Toward Explanation. In Hungary, Orbán and his social conservative Fidesz 
  7. ^ Bakke, Elisabeth (). 20 Years since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. BMV Verlag. p. 257. 
  8. ^ Horvath, Attila (). From Anti-communism to Anti-EUism: Faces of Fidesz's Euroscepticism. UACES 46th Annual Conference. University Association for Contemporary European Studies. 
  9. ^ Hegedüs, Daniel (). „Can the right in East and West unite?”. International Politics and Society. Accesat în . 
  10. ^ Petsinis, Vassilis (). 'It is also the economy, stupid!' The rise of economic euroscepticism in Central and Eastern Europe”. openDemocracy. Accesat în . 
  11. ^ András, Bíró; Tamás, Boros; Áron, Varga. „Euroszkepticizmus Magyarországon” (PDF). Policy Solutions (în maghiară). Arhivat din original (PDF) la . 
  12. ^ a b Bieling, Hans-Jürgen (). „Uneven development and 'European crisis constitutionalism', or the reasons for and conditions of a 'passive revolution in trouble'. În Jäger, Johannes; Springler, Elisabeth. Asymmetric Crisis in Europe and Possible Futures: Critical Political Economy and Post-Keynesian Perspectives. Routledge. p. 110. ISBN 978-1-317-65298-4. 
  13. ^ Schöpflin, György (). „Hungary: the Fidesz Project”. Aspen Review Central Europe (1). Accesat în . 
  14. ^ „Trust in Europe's illiberal governments grows”. www.ft.com. Accesat în . 
  15. ^ Foster, Peter (). „A 'climate of fear': Hungary, inside a dying democracy propped up by the EU”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în . 
  16. ^ Bozóki, András (). „Chapter 1: Broken Democracy, Predatory State, and Nationalist Populism”. În Krasztev, Péter; Van Til, Jon. The Hungarian Patient: Social Opposition to an Illiberal Democracy. Central European University Press. p. 21. 
  17. ^ Mudde, Cas (). On Extremism and Democracy in Europe. Routledge. p. 46. 
  18. ^ a b Dieringer, Jürgen (). Das Politische System der Republik Ungarn: Entstehung – Entwicklung – Europäisierung. Verlag Barbara Budrich. pp. 78–79. 
  19. ^ Andor, Lásló (). Hungary on the Road to the European Union. Greenwood Publishing Group. p. 69. 
  20. ^ Tunkrova, Lucie (). The Politics of EU Accession. Routledge. p. 137. 
  21. ^ Bibič, Adolf (). Civil Society, Political Society, Democracy. Slovenian Political Science Association. p. 275. 
  22. ^ Anderson, Jay Colin (). The Government and Party Systems of Hungary (1990-2000). Indiana University. p. 94. 
  23. ^ a b Pappas, Takis (). Populism and Liberal Democracy. Oxford University Press. p. 157. 
  24. ^ a b Berglund, Sten (). The Handbook of Political Change in Eastern Europe. Edward Elgar Publishing. p. 297. 
  25. ^ Galston, William (). Anti-Pluralism: The Populist Threat to Liberal Democracy. Yale University Press. p. 46. 
  26. ^ Arato, Andrew (). Civil Society, Constitution, and Legitimacy. Rowman & Littlefield Publishers. p. 286. 
  27. ^ Pirro, Andrea (). The Populist Radical Right in Central and Eastern Europe. Routledge. p. 154. 
  28. ^ „Sex tapes, scandals in Hungary's local election campaign”. abc news. . Borkai is running for re-election as mayor of the northwestern city of Gyor, representing Orban's right-wing Fidesz party. Another leaked sex video featured an opposition politician, Tamas Wittinghoff, the mayor of a town near Budapest. 
  29. ^ Kingsley, Patrick. „Opposition in Hungary Demonstrates Against Orban, in Rare Display of Dissent”. The New York Times. Accesat în . 
  30. ^ Novak, Benjamin; Kingsley, Patrick. „Hungary Creates New Court System, Cementing Leader's Control of Judiciary”. The New York Times. Accesat în . 
  31. ^ Cowburn, Ashley. „Michael Gove refuses to condemn far-right Hungarian leader Viktor Orban”. The Independent. Accesat în . 
  32. ^ Schaeffer, Carol. „How Hungary Became a Haven for the Alt-Right”. The Atlantic. Accesat în . 
  33. ^ Kuper, Simon (). „Why rightwing populism has radicalised”. Financial Times. 
  34. ^ Kondor, Katherine (). „The Hungarian paradigm shift: how right-wing are Fidesz supporters?”. openDemocracy. 
  35. ^ Zerofsky, Elisabeth (). „Viktor Orbán's Far-Right Vision for Europe”. The New Yorker. 
  36. ^ Walt, Vivienne (). „Hungary's Far-Right Government Has Been Getting a Boost from President Trump Ahead of E.U. Elections”. Time. 
  37. ^ Stone, Jon (). „Hungarian opposition party says its meetings in parliament were bugged”. The Independent. Hungarian politics is dominated by Viktor Orban's far-right Fidesz party, which is supported by a largely partisan pro-government media that marginalises opposition voices. 
  38. ^ Beauchamp, Zack (). „It happened there: how democracy died in Hungary”. Vox. Accesat în . 
  39. ^ Beauchamp, Zack (). „Hungary's prime minister stole the country's democracy. Now Hungarians are rising up”. Vox. Accesat în . 
  40. ^ Santora, Marc; Erlanger, Steven (). „Top E.U. Coalition Suspends Party Led by Orban, Hungary's Leader”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  41. ^ Lendvai, Paul (). „The Most Dangerous Man in the European Union”. The Atlantic (în engleză). Accesat în . 
  42. ^ [4][1][12][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41]
  43. ^ „Stunning win for centre-right Fidesz party”. The Irish Times. . Accesat în . 
  44. ^ „Fidesz: The story so far”, The Economist, , accesat în  
  45. ^ Right-wing Fidesz win election by landslide, Radio France Internationale, , accesat în  
  46. ^ Seres, Balint (), „Right-wing Fidesz party wins by landslide in Hungary elections”, News AU, accesat în  
  47. ^ Paul Lendvai – Ungaria lui Orbán – Polirom 2017 – ISBN 978-973-46-6879-3, pp.15,30
  48. ^ Bodan Todosijević The Hungarian Voter: Left–Right Dimension as a Clue to Policy Preferences in International Political Science Review (2004), Vol 25, No. 4, p. 421
  49. ^ By MTI. „Opposition Fidesz aims at two-thirds majority”. Politics.hu. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]