Smaranda Gheorghiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Monumentul „Maica Smara” din parcul Cişmigiu din București, sculptor: Mihai Onofrei [1]

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște [2] - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. [3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Smaranda Gheorghiu, nepoată a lui Grigore Alexandrescu [4], a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. Părinții săi au fost Nicolae Gheorghiu și Kiriachita Boteanu, descendentă a familiei Botea din Focșani. [3] A avut două fiice. Una se numea Zoe Garbea Tomellini și a fost căsătorită cu consulul general al României la Genova. Cealată fiică a sa se numea Magdalena. [5]

Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) [3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, "Fântâna Blanduziei", Literatorul, Tribuna, Universul

Ca om de cultură a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca "Dante Alighieri", "Storia et Arte di Roma", "Alianța Universală a Femeilor".

Ca reprezentantă a României, a participat la mai multe congrese internaționale:

  • Congresul orientaliștilor (1889),
  • Congresul păcii universale (1900) desfășurat la Paris, unde a propus o soluție de înlăturare a războiului,
  • Congresul latin (1902),
  • Congresul educației familiale (1913),
  • Congresul școlilor în aer liber (1931).

Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii.

Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprins-o în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). [4]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Amintiri din călătorii[modificare | modificare sursă]

  • Schițe si amintiri din Italia (1900),
  • De la București la Capul Nord (în volumul "Conferințe și discursuri", 1905),
  • Schițe și amintiri din Cehoslovacia (1925),
  • O româncă spre Polul Nord (1932)

Beletristică[modificare | modificare sursă]

  • Din pana suferinței (1888),
  • Novele (1890),
  • Veronica Micle (1892),
  • Corbul cu pene de aur (1897),
  • Mozaicuri (1897).
  • Dorul de țară (1904),
  • Țara mea (poezii, 1905),
  • Băiatul mamii (roman, 1920),
  • Simfonii din trecut (1927),
  • Dumitrițe brumate (1937),
  • Cântă Dorna (1939)
  • Schițe din Târgoviște, Editura Pildner & Pildner, Colectia Restitutio, Târgoviște, 2003
  • Rănile noastre sociale. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-04-03.
  • Veronica Micle. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-29-9.
  • Inteligența Femeii, Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2007; ISBN 978-973-7774-58-3.

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din municipiul Târgoviște a fost ridicat un bust, pe care este înscris numele ei întreg, Smaranda Gheorghiu. [6]

Un alt bust al său se găsește în parcul Cișmigiu, din București, pe care este înscris textul Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944, ca amintire a faptului că a scris literatură pentru copii și tineret, cu accent spre latura educativă a acestei literaturi. [3]

Scrieri despre Smaranda Gheorghiu[modificare | modificare sursă]

  • Bîrlea Petre Gheorghe, O româncă spre Polul Nord, Editura: Sport-Turism, 1988 [7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cu piciorul... prin București
  2. ^ Calendarul evenimentelor - 05 octombrie
  3. ^ a b c d Cronică de familie - varianta canadiană
  4. ^ a b Biografii de excepție
  5. ^ Familii inrudite
  6. ^ Parcul Mitropoliei (Târgoviște)
  7. ^ Petre Gheorghe Birlea - Publicații