Smaranda Gheorghiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Monumentul „Maica Smara” din parcul Cișmigiu din București, sculptor: Mihai Onofrei [1]

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște [2] - d. 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. [3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Smaranda Gheorghiu, nepoată a lui Grigore Alexandrescu [4], prin ascendentii din partea mamei, a fost o descendentă a familiilor boierești Andronescu și Vlădescu. Părinții săi au fost Pitarul Nita (Ion) Andronescu (1821-1894) și Alexandrina Andronescu nascuta Vladescu, ambii din Targoviste. Acestia au avut zece copii ajunsi la maturitate, toti devenind personalitati de marca ale orasului sau stabilind casatorii in familii de vaza. Dupa Smaranda, al doilea nascut al familiei, a fost Constantin Andronescu (1859-1943) devenit doctor in medicina si profesor universitar de ginecologie si igiena la Institutul Agronomic, casatorit cu Alice Ghika (1875-1964). Al treilea copil a fost Teodora Andronescu (1862-1930) poreclita Bipona, implicata in actiuni de binefaceri de la varsta de 14 ani, casatorita cu Stelian R. Dudau (1857-1918) mare proprietar si comerciant din Targoviste. Ceilati frati si surori au fost Judecator Xenophon Andronescu (n.1864), Ecaterina casatorita Ing. Kuelle (n.1866), Elena casatorita Stematiu (1868-1950), Sofia casatorita Gen. Anastasiu (n.1870), Col.Gheorghe Andronescu (1872-1935), Alexandrina Andronescu (1874-1972), Pr. Dumitru Andronescu (n.1890).

Alexandrina Vladescu era sora mai mica a a lui Matei Vladescu ajuns General de Divizie, erou al Razboiului de Independenta si Ministru de Razboi al Romaniei . Matei Vlădescu [3] si Alexandrina, alaturi de alti cinci frati si surori, erau copii Serdarului Mihalache Vladescu (1800-1868) nascut in satul Vladesti de langa Ramnicu-Valcea, stabilit ulterior in Targoviste, descendent al boierilor Vladesti iar mama lor fusese Ecaterina Bratescu (1808-1847), o descendenta a boierilor Bratescu.

Smaranda a avut două fiice. Una se numea Zoe Garbea Tomellini și a fost căsătorită cu Luigi Tomellini consulul general al României la Genova. Cealată fiică a sa se numea Magdalena. [5]

Din versurile sale pentru copii, unele au intrat chiar în tradiția orală, precum “Vine vine primăvara / Se așterne-n toată țara / Floricele pe câmpii / Hai să le-adunăm copii”…) [3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle.

Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, "Fântâna Blanduziei", Literatorul, Tribuna, Universul

Ca om de cultură a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca "Dante Alighieri", "Storia et Arte di Roma", "Alianța Universală a Femeilor".

Ca reprezentantă a României, a participat la mai multe congrese internaționale:

  • Congresul orientaliștilor (1889),
  • Congresul păcii universale (1900) desfășurat la Paris, unde a propus o soluție de înlăturare a războiului,
  • Congresul latin (1902),
  • Congresul educației familiale (1913),
  • Congresul școlilor în aer liber (1931).

Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii.

Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprins-o în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). [4]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Maica Smara, Furnica, 17 oct 1904. Caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină

Amintiri din călătorii[modificare | modificare sursă]

  • Schițe si amintiri din Italia (1900),
  • De la București la Capul Nord (în volumul "Conferințe și discursuri", 1905),
  • Schițe și amintiri din Cehoslovacia (1925),
  • O româncă spre Polul Nord (1932)

Beletristică[modificare | modificare sursă]

  • Din pana suferinței (1888),
  • Novele (1890),
  • Veronica Micle (1892),
  • Corbul cu pene de aur (1897),
  • Mozaicuri (1897).
  • Dorul de țară (1904),
  • Țara mea (poezii, 1905),
  • Băiatul mamii (roman, 1920),
  • Simfonii din trecut (1927),
  • Dumitrițe brumate (1937),
  • Cântă Dorna (1939)
  • Schițe din Târgoviște, Editura Pildner & Pildner, Colectia Restitutio, Târgoviște, 2003
  • Rănile noastre sociale. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-04-03.
  • Veronica Micle. Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2005; ISBN 973-7774-29-9.
  • Inteligența Femeii, Ediție îngrijită de Petre Gheorghe Bârlea și Jozsef Pildner. Editura Pildner&Pildner, Târgoviște, 2007; ISBN 978-973-7774-58-3.

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din municipiul Târgoviște a fost ridicat un bust, pe care este înscris numele ei întreg, Smaranda Gheorghiu. [6]

Un alt bust al său se găsește în parcul Cișmigiu, din București, pe care este înscris textul Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944, ca amintire a faptului că a scris literatură pentru copii și tineret, cu accent spre latura educativă a acestei literaturi. [3]

Scrieri despre Smaranda Gheorghiu[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]