Yona Wallach

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Yona Wallach
Yona Wallach.jpg
Date personale
Nume la naștereYona Wallach Gofman Modificați la Wikidata
Născută[1][2] Modificați la Wikidata
Tel Aviv, Palestina sub mandat britanic Modificați la Wikidata
Decedată (41 de ani) Modificați la Wikidata
Kiryat Ono, Israel Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] (cancer mamar) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Israel.svg Israel Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
scriitoare Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba ebraică[1]  Modificați la Wikidata

Yona Wallach sau Yona Volach, la naștere Yona Wallach Gofman (în ebraică:יונה וולך, n.10 iunie 1944 Petah Tikva - 19 septembrie 1985) a fost o poetă israeliană de limbă ebraică.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Yona Wallach s-a născut în 1944 la Petah Tikva în Palestina mandatorică și a crescut în localitatea Kfar Ono, devenită ulterior orașul Kiryat Ono, printre fondatorii căruia se numărau părinții ei, Michael Wallach și Esther Gofman, evrei originari din Basarabia. Mama ei, Esther (d.1985) s-a născut în anul 1910 la Hotin, iar Michael Wallach s-a născut în 1912 la Lipcani. Tatăl a murit ucis în anul 1948 în Războiul de independență al Israelului, în lupta de pe dealul Kula. Yona Wallach , orfană de tată de la vârsta de 4 ani, a locuit (și a murit) pe strada numită după tatăl ei. A avut o soră mai mare, Nira, născută în 1938.

Yona Wallach la 1 an și ceva, cu părinții și sora ei mai mare, la Kfar Ono, prin 1945

Poeta a fost din copilărie o fată maturizată precoce, cu tendințe rebele și exhibiționiste. Refuza conveniențele legate de sexe, și adoptase o purtare considerată băiețoasă. Citea cu nesaț cărți de aventuri de Karl May, fuma țigări după țigări, mergea desculță și în blugi, cu cămașa desfacută la nasturi, șapcă pe cap și părul împrăștiat și neîngrijit. La sfârșitul clasei a VI-a a fost exmatriculată din liceul Tikhon Hadash (Liceul Nou) din Tel Aviv, când tocmai rămăsese gravidă și avortase, pentru prima dată. La 17 ani, în 1961 a început să studieze vreme de doi ani la Institutul de arte plastice „Avni” din Tel Aviv, instituție pe care a apreciat-o și care i-a sporit pasiunea penru creația lirică.

Poetul și ziaristul Maxim Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai”. Yona Wallach s-a numărat printre fondatorii revistei „Peshita” care promova introducerea limbii cotidiene în poezie.

În anii 1960, când în societatea israeliană au crescut tendințele liberale și toleranța în domeniul sexului și a folosirii drogurilor, Wallach a afișat o îndrăzneală neobișnuită care s-a reflectat și în versurile ei, care atingeau subiecte ca inversiunile sexului și ale identității sexuale. La 21 ani ea s-a internat de bunăvoie în Spitalul psihiatric Talbiye din Ierusalim, unde a fost tratată, între altele, cu drogul psihedelic LSD, care era experimentat în psihiatrie în acea perioadă.Trăiri din acele zile au răsbătut în poezii precum „Tripul LSD”

În anii 20-30 ai vieții sale Yona Wallach a locuit la Tel Aviv, între altele, pe strada Ben Yehuda colț cu strada Gordon. În ultimii ani s-a întors la Kiryat Ono, în locuința mamei ei, pe care a îngrijit-o cu devotament. De asemenea în ultimii 4 ani a locuit cu partenerul ei de viață, muzicianul Yuval Rivlin, în clădirea cunoscută ulterior ca Hostel Ayalon. În 1981 poetei i s-a depistat un cancer de sân, de care a murit după 4 ani, la numai 41 ani. Rivlin a îngrijit-o până în ultima zi a vieții. Yona Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon.

Wallach a activat în cercul „Poeților din Tel Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale au fost puse pe note și înregistrate într-un album. Caracterizată de o energie nervoasă debordantă, creația ei a combinat elemente de rock and roll, psihologie jungiană și slang ebraic, elaborată fiind într-un ritm infernal și pătruns de o sexualitate obsesivă. Versurile ei sunt fluide, refuzând limitele unor structuri poetice convenționale. Considerată ca un fel de reprezentantă a revoluției feminine în poezia ebraică, ea a devenit un model stilistic pentru multe poete. Era mândră de bisexualitatea ei. Cartea ei de versuri, „Cântece de insulă,” a apărut în anul 1968. În poezia „Yonatan”, ea se autoreprezintă ca un băiat, Yonatan, decapitat de alți băieți setoși de sângele său.

Parcul de sculpturi Yona Wallach din Kiryat Ono

Opera poetică[modificare | modificare sursă]

  • 1966: Devarim (Lucruri), în revista „Achshav”.
  • 1969: Shnei ganim (Două grădini), Daga.
  • 1976: Shirim o Shirah (Versuri sau poezie), Siman Kriah.
  • 1983: Or Père (Lumina salbatică). Tel Aviv: Echut.
  • 1985: Tzurot (Forme). Tel Aviv: Hakibbutz Hameuchad y revista Siman Kriah.
  • 1985: Mofá (Apariție). Tel Aviv: Hakibbutz Hameuchad.
  • 1992: Tat Hakará Niftáhat Kemó Menifá (Inconstientul se deschide ca un evantai) , poezii alese 1963-1985). Tel Aviv: Hakibbutz Hameuchad și revista Siman Kriah.

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • 1973, 1977 - Premii ale Fundației Tel Aviv
  • 1978 - Premiul Kugel pentru literatură (Israel)
  • 1978 - Premiul Levi Eshkol al primului ministru pentru literatură (Israel)

Surse[modificare | modificare sursă]

  • Igal Sarne, Yona Wallach:o biografie, Keter, Jerusalem, 1993
  • Dorit Zilberman, Essays on the poetry of Yona Wallach, Yaron Golan, 1993.
  • Zafrira Lidovsky Cohen, "Loosen the fetters of thy tongue woman": the poetry and poetics of Yona Wallach, Hebrew Union College Press, 2003.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Yona Wallach, SNAC, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]