Alia Moldagulova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Alia Moldagulova
The Soviet Union 1975 Illustrated stamped envelope Lapkin 75-309(0526)face(Aliya Moldagulova) (cropped).jpg
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Bulak⁠(d), Temirski uezd⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Decedată (18 ani) Modificați la Wikidata
Novosokolniki⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union (1924–1955).svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*]
lunetist Modificați la Wikidata
Studii Veatskaia șkola (Nekrasovski raion)[*][[Veatskaia șkola (Nekrasovski raion) |​]]
Țentralnaia jenskaia șkola snaiperskoi podgotovki[*][[Țentralnaia jenskaia șkola snaiperskoi podgotovki (Soviet WWII academy for training female snipers)|​]]  Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraArmata Roșie  Modificați la Wikidata
GradulGefreiter  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRăzboiul Germano-Sovietic  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiErou al Uniunii Sovietice ()[1]
Ordinul Lenin ()[1]  Modificați la Wikidata

Alia Nurmuhamedkîzî Moldagulova (în kazahă Әлия Нұрмұхамедқызы Молдағұлова, n. , Bulak⁠(d), Temirski uezd⁠(d), RSFS Rusă, URSS – d. , Novosokolniki⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost o Eroină a Uniunii Sovietice.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Moldagulova s-a născut la 25 octombrie 1925 în Bulak, Kazahstan. Și-a pierdut părinții în timpul copilăriei, astfel că a fost nevoită să trăiască cu unchiul ei în Alma-Ata. În 1935 s-a mutat la Leningrad, unde unchiul ei a fost recrutat într-o academie de transport militar. În toamna anului 1939 a fost trimisă la orfelinat, din care a fost evacuată odată cu începerea războiului în 1942 prin Lacul Ladoga. Pe data de 1 octombrie a aceluiași an, Moldagulova a primit o bursă la Școala de Tehnică a Aviației din Rîbinsk. După ce a studiat acolo timp de trei luni, ea și-a dorit să se alăture Armatei Roșii. În mai 1943 s-a înrolat în centrale de școlarizare pentru femei, unde a fost antrenată ca lunetistă. În iulie 1943 s-a alăturat celei de-a 54-a brigăzi de lunetiști cu prietenele sale. În ianuarie 1944, brigada ei a atacat germanii de pe calea ferată Novosokolniki—Dno. Mai târziu, ea și-a dat seama că comandantul lipsește, și a preluat comanda. A strigat din toți plămânii: „Pentru țara Natală! Hai să mergem!”, moment în care întreg batalionul a sărit în tranșeele germane. Alia a fost lovită de o explozie a unei mine de teren, dar a fost rănită doar la mână de o schijă. Deși era rănită, ea a continuat să lupte cu curaj, însă a fost lovită din nou și de data aceasta rana a fost mortală. A murit de la o rană prin împușcare în ziua aceea și a fost distinsă cu decorația de Erou al Uniunii Sovietice pe 4 iunie 1944 și cu Ordinul Lenin. Mormântul ei se află la Monakovo, Pskov.[2]

In memorian[modificare | modificare sursă]

  • La 9 mai 1995, ca parte a celei de-a 50-a aniversări de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Kazpost, operatorul național de servicii poștale al Kazahstanului, i-a dedicat un timbru.[3]
  • În 1997 a fost ridicat un monument în numele ei în piața din Astana.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b https://pamyat-naroda.ru/heroes/podvig-chelovek_nagrazhdenie150021989/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Aliya Moldagulova”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Aliya Moldagulova stamp”. Accesat în . 
  4. ^ „Attractions of Almaty”. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]