Petru Popescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Petru Popescu
Petru Popescu.jpg
Date personale
Născut (75 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
romancier[*]
scenarist Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba engleză[1]  Modificați la Wikidata
StudiiInternational Writing Program[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Petru Popescu (n. 1 februarie 1944, București) este un romancier, scenarist și realizator de filme american de origine română.

După terminarea liceului „Spiru Haret” se înscrie la Facultatea de Litere, secția limbi străine (germanice), licența luată în 1967 cu specializarea literatură comparată [4]. Debutează în 1966 cu placheta de versuri „Zeu printre blocuri”. Ca prozator, începe cu povestiri publicate în presă. În 1967 îi apare primul volum de proză scurtă intitulat Moartea din fereastră. În 1969 apare „Prins”, roman de mare succes în epocă și care îl înscrie pe autor ca pe un promotor de referință al literaturii citadine.[5] Romanul „Prins” constituie o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului; romanul abordează o temă gravă: confruntarea unui tânăr cu somația morții apropiate, final anunțat. A obținut o bursă Gottfried von Herder la Viena (1971- 1972).

În 1974 acceptă o invitație din partea Universității din Iowa de a participa la un seminar internațional International Writing Program, ocazie cu care se hotărăște să nu se mai întoarcă în țară [4] . În fapt, la înapoiere scriitorul se oprește la Londra, hotărând să nu se mai întoarcă în țară.

Stabilit în Statele Unite ale Americii din 1974, s-a impus drept romancier și autor de scenarii ale unor filme de la Hollywood. În urma absolvirii unei prestigioase școli de specialitate The American Film Institute din Hollywood a scris numeroase scenarii cinematografice, unele în colaborare cu soția sa, scenarista Iris Friedman.[6]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Provenit dintr-o familie de intelectuali (tatăl, Radu Popescu, a fost un cunoscut cronicar dramatic, iar mama, Nelly Cutava, actriță la Teatrul Nottara), a fost marcat de moartea prematură (la doar 13-14 ani) a unui frate geamăn (Pavel) și de divorțul părinților [7].

Odată cu publicarea primelor sale romane de succes a devenit obiectul atențiilor fiicei lui Ceaușescu, Zoia.[8]

Se căsătorește după stabilirea în 1978 în Beverly Hills, California, cu Iris Friedman, descendenta unei familii de evrei din Cehia, cu care are doi copii, Adam (n. 1985) și Chloe (n. 1989).[9]

Din 1992 revine curent în țară, unde îi sunt reeditate o parte din lucrările din perioada de până în 1974, în timp ce alte scrieri mai recente sunt traduse din engleză și publicate la diverse edituri.

Romane scrise în limba română[modificare | modificare sursă]

  • 1969 - Prins
  • 1970 - Dulce ca mierea e glonțul patriei
  • 1973 - Să crești într-un an cât alții într-o zi
  • 1974 - Sfârșitul bahic
  • 1974 - Copiii Domnului, cu subtitlul O legendă munteană
  • 1993 - Înainte și după Edith (în traducere în limba română de Antoaneta Ralian)
  • 2002 - Întoarcerea (traducere în limba română de Magdalena Popescu și Smaranda Bedrosian)
  • 2003 - În coasta lui Adam
  • 2008 - Urme în Timp (a apărut în traducere în limba română la editura Corint Junior)
  • 2009 - Supleantul[10]

Romane scrise în limba engleză[modificare | modificare sursă]

  • 1978 - Before and After Edith
  • 1986 - In Hot Blood: A Vampire Novel
  • 1990 - Amazon Beaming, tradus în română de Radu Paraschivescu, cu titlul Revelație pe Amazon, 1993
  • 1995 - Almost Adam
  • 2001 - The Oasis: A Memoir of Love and Survival in a Concentration Camp (trad. în l. română de Florin Sicoie, 2002)
  • 2001 - The Return
  • 2007 - Weregirls: Birth of the Pack
  • 2008 - Weregirls: Through the Moon Glass
  • 2008 - Footprints in Time, editura Harper & Collins
  • 2009 - Girl Mary, editura Simon & Schuster. Trad. în l. română cu titlul Fata din Nazaret, 2010

Eseuri[modificare | modificare sursă]

  • Între Socrate și Xantippa, Editura Eminescu (1973). În aceste eseuri, Petru Popescu promovează o estetică personală a romanului.

Poezii[modificare | modificare sursă]

  • Zeu printre blocuri, prefață de Paul Georgescu, Editura pentru Literatură, București, 1966
  • Fire de Jazz, Editura pentru Literatură, București, 1964 - 1966

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Filme[modificare | modificare sursă]

  • 1972 - Drum în penumbră (regia Lucian Bratu) - scenariu
  • 1977 - The Last Wave - Ultimul val - scenarist
  • 1986 - Death of an Angel - Moartea unui înger - scenarist și regizor

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Petru Popescu, Internet Broadway Database, accesat în  
  3. ^ Petru Popescu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  4. ^ a b Agerpres, Vasilica Popa
  5. ^ Petru Popescu: Neconvenționalul, 28 februarie 2008, Jurnalul National, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  6. ^ Dicționarul general al literaturii române (sub coordonarea Eugen Simion), vol. 5, pp. 360-363
  7. ^ Întoarcerea (The Return) - 2001 Petru Popescu
  8. ^ Interviu cu Petru Popescu Cotidianul din 30 septembrie 2008
  9. ^ L-am "Prins" pe Petru Popescu, 19 mai 2008, Clara Margineanu, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  10. ^ Scriitorul tineretului, 19 august 2010, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Interviuri