Grid Modorcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Grid Modorcea
Modorcea.jpg
Date personale
Născut (75 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba română  Modificați la Wikidata

Grid Modorcea (n. Mitică-Puiu Modorcea,[1] n. 9 ianuarie 1944) este un scriitor român, care s-a manifestat în mai multe genuri literare (poezie, proză, teatru, eseu, pamflet, critică, scenarii de film, studii filosofice, religioase, jurnalism), autor de dicționare de literatură, film, muzică, arte plastice.

Este fondator și director artistic al revistelor „Homo Scandalum” (1990), „Cetățeanul turmentat” (1992), „Acuz” (1993) „Evenimentul cu papagali” (1994). Fondator și director artistic al Studioului „Baricadafilm” (1990) – primul studio de film independent din România postdecembristă. Fondator și director artistic al trupei de teatru ALEF 20 (1968 – 1970), al Editurii EMIN (1994 – 1998) și al Editurii și Studioului de teatru și film EU & UE (2007 – 2008).

Studii[modificare | modificare sursă]

A absolvit:

  • Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați (1956-1960)
  • Facultatea de Matematică a Institutului Pedagogic din Galați (1960-1963). Studii continuate la

Facultatea de Matematică a Universității din București (1965-1966)

  • Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (1970-1974);

Slujbe[modificare | modificare sursă]

  • Profesor de matematică la școli generale și licee din Galați și Tecuci (1967-1968)
  • Redactor la Casa de filme nr. 3 (1974-1983), apoi la Centrala Româniafilm (1983-1988) și la Studioul Sahiafilm (1988-1990)
  • Redactor și șef de secție la publicațiile „Eco”, „Baricada”, „Expres Magazin”, „Tineretul liber” (1990-1994)
  • Realizator la TVR, redacția „Viața spirituală” (1994-2002)
  • Redactor principal la Arhiva Națională de Filme (2002 – 2007); realizator la postul Cosmos TV (2007 – până în prezent);

Titluri acordate[modificare | modificare sursă]

  • Doctor în arte cu teza „Actualitatea ca mijloc de comunicare”, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în 1991 (lucrarea de teză a fost publicată în volum sub titlul „Actualitatea și filmul”, Ed. All, București, 1994);
  • Membru al Uniunii Cineaștilor din 1977 și membru al Uniunii Scriitorilor din 1990.
  • Cetațean de Onoare al Municipiului Galați 2011[necesită citare]

Colaborări[modificare | modificare sursă]

La revistele:

  • „Universitas”,
  • „Amfiteatru”,
  • „Viața studențească”,
  • „Luceafărul”,
  • „Steaua”,
  • „Contemporanul”,
  • „România literară”,
  • „Teatru”,
  • „Cinema”,
  • „Argeș”,
  • „Tomis”,
  • „Flacăra”,
  • „Eco”,
  • „Baricada”,
  • „România”,
  • „Evenimentul”,
  • „Fețele culturii”,
  • „Expres Magazin”,
  • „Rampa și Ecranul”,
  • „Contrapunct”,
  • „Cuvântul”,
  • „Literatorul”,
  • „Drama”
  • „Mozaicul“
  • „Plural“
  • „Tricolorul”
  • „Origini Romanian Roots”, Atlanta
  • „Lumină lină”, New York
  • „Tineretul liber”
  • „Cronica Română”
  • „Independent”
  • „Vip”
  • „Cronica Fundațiilor”
  • „Azi”
  • ”Ultima oră”
  • „Ziarul de Duminică”
  • „S.O.S.”
  • „Libertatea”
  • „Infractorul”
  • „Agero” - Stuttgart
  • „New York Magazin”
  • „Curentul International”, Detroit
  • „Clipa” - Los Angeles
  • „Ziaristionline”
  • „Ziare.ro”
  • „Jurnalul Bucureștiului”
  • „Arta sunetelor”
  • „Napocanews”
  • „Națiunea”
  • „Maximum” - Tel Aviv
  • „Art - emis”
  • „Ciripit de păsărele”
  • „Ciocu' mic”
  • „Romanian Journal”, New York

Volume[modificare | modificare sursă]

  • 1978 - Derută în Paradis, roman. București, Editura Albatros;
  • 1979 - Miturile românești și arta filmului, eseu. București, Editura Meridiane;
  • 1981 - Paznic la Turnul Babel, roman. București, Editura Eminescu;
  • 1982 - Perspectivele creației: studii și eseuri despre teatru. București, Editura Univers;
  • 1984 - Lumea modernă și cinematograful, eseu. București, Ed. Meridiane;
  • 1985 - Rudele, roman. București, Ed. Eminescu;
  • 1986 - Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu. București, Ed. Minerva;
  • 1990 - Filmul de actualitate ca mijloc de comunicare. Universitatea din Bucuresti;
  • 1990 - Lumea fără oglindă, roman. București, Ed. Albatros;
  • 1992 - Fără violență, teatru. București, Ed. Evenimentul;
  • 1993 - Încotro?: (povestiri de ieri pentru mîine), roman. Galați, Ed. Porto-Franco;
  • 1993 - Băieții de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
  • 1994 - Fetele de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
  • 1994 - Actualitatea și filmul, eseu. București, Ed. All;
  • 1995 - Magul călător sau Speranța în viața și opera lui Mihai Eminescu, eseu. București, Ed. Emin;
  • 1995 - Șobolanii în Italia: Biblia transfugului, roman. București, Ed. Emin;
  • 1996 - Există: spovedania lui Dumitru, cel întru Dumnezeu rătăcitorul. București, Ed. Emin;
  • 1996 - Noii băieți de bani gata, roman. București, Ed. Alcris;
  • 1996 - Teatrul respirației, 15 piese de teatru. București, Ed. Emin;
  • 1997 - Tinerețe, amor, prostie. Convorbiri necenzurate cu D. I. Suchianu. București, Ed. Alcris;
  • 1997 - În căutarea absolutului: poeme. București, Ed. Emin;
  • 1997 - Istoria gândirii estetice românești de film, eseu. București, Ed. Emin;
  • 1998 - Masca lui Eminescu: coloane pentru un templu teatral, teatru. București, Ed. Emin;
  • 1998 - Urmașii Moromeților sau Despre lauda de sine: dialog monșerist, roman. București, Ed. Alcris;
  • 1999 - Chilia sau Trăirea nemijlocită, eseu. București, Ed. Semne;
  • 1999 - Mort după America sau Despre Înviere: dialog iscariot, roman; apare versiunea în limba engleză Dead about America. The New World of Afterwards, trad. Livia Diminet; București, Ed. Semne;
  • 2000 - Arta speranței, eseu. București, Ed. Semne;
  • 2000 - Sophia sau Despre înțelepciune, eseu. București, Ed. Alcris;
  • 2001 - Brâncuși înainte de Brâncuși, eseu-album. București, Ed. Semne;
  • 2001 - Răstignit în America sau Despre Eroare: scrisoare deschisă către Înalt Prea Sfinția Sa, roman. București, Ed. Semne;
  • 2001 - Apocalipsa după Brâncuși, eseu-album. București, Ed. Semne;
  • 2002 - Teroriștii din Turn sau Despre lașitate, roman-document. București, Ed. Moldovan Art Law;
  • 2002 - Mesalina sau Despre Păcat și Purificare în Țara Sfântă: dialog profetic, roman. București, Ed. Tibo;
  • 2002 - Măștile lui Caragiale sau Spovedania lui Mitică: de la origini și până mai apoi, roman-eseu. București, Ed. Tibo;
  • 2002 - Pr. Vasile Modorcea, Monografia satului Grid din Țara Făgărașului, ediție îngrijită și postfață de Grid Modorcea, București, Ed. Tibo;
  • 2003 - Sfânta Treime a poeziei românești, eseu. București, Ed. Tibo;
  • 2003 - Dicționarul cinematografic al literaturii române. București, Ed. Cartea Românească;
  • 2004 - Ludic, lubric și liturgic sau Înjurătura în teatrul și filmul românesc și nu numai: studiu critic. București, Ed. Cartea Românească;
  • 2004 - Fuck You sau Injuraturi, pamflete, experimente în teatrul și filmul românesc si nu numai, critică. București, Ed. Tibo;
  • 2004 - Dicționarul filmului românesc de ficțiune. București, Ed. Cartea Românească;
  • 2005 - Miasme de parfume: comedie fuckyoucistă, teatru. București, Ed. Victor Frunză;
  • 2005 - Un păcătos la Athos: romanul unui pelerinaj. București, Ed. Axioma Print;
  • 2005 - Un blestem numit Electra: roman secretomonahic. București, Ed. Tibo;
  • 2005 - Teatrul isihast, eseu. București, Ed. Axioma Print;
  • 2005 - Sacralitatea: inițiere în spectacolul religios. București, Ed. Axioma Print;
  • 2005 - Dicționarul cinematografic al artelor românești. București, Ed. Tibo;
  • 2006 - Polifem. O privire ciclopică asupra culturii și inculturii române. București, Ed. Tibo;
  • 2006 - Shakespeare și Eminescu. Craiova, Ed. Aius; în 2014, apare versiunea în engleză - Shakespeare and Eminescu, Craiova, Ed. Aius;
  • 2006 - Filmul românesc în context european, studiu critic. Craiova, Ed. Aius;
  • 2006 - Parangheliștii: pamflete și deziluzii. București, Ed. Axioma Print;
  • 2006 - Filmele Noului Val - minidicționar. București, Ed. Axioma Print;
  • 2007 - Țara originilor: o monografie gridophanică a Țării Făgărașului. Craiova, Ed. Aius;
  • 2007 - Salata: aperitiv pentru un festin teatral cu Polifemi și Parangheliști, teatru. București, Ed. Axioma Print;
  • 2007 - Citația: roman anamnezic. București, Ed. EU & UE;
  • 2007 - Filmul japonez în context asiatic si mondial, eseu, Ed. EU & UE, ediția I; București, Ed. Axioma Print, ediția a doua adăugită, 2008;
  • 2008 - Gridophania sau Poetica trăirii. Craiova, Ed. Aius;
  • 2008 - Shakespeare și Eminescu. Addenda. Craiova, Ed. Aius;
  • 2008 - Privirea lui Gopo: o călătorie catoptrică în laboratorul artistului, album. București, Ed. Axioma Print;
  • 2008 - Dicționarul cinematografic al scriitorilor și artiștilor români. București, Ed. Palimpsest;
  • 2009 - În căutarea portretului ideal: eseuri de arta plastică, Vol. 1-3. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2009 - Twins Indiggo (în colaborare cu Mihaela Modorcea). Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2009 - Elogiul satului parasit: bildungsroman. București, Ed. Axioma Print;
  • 2009 - Isihasmul enescian. Culisele unui festival (2005 – 2007). Craiova, Ed. Aius;
  • 2009 - Lamento sau Cheia universală: jurnalul singurătății, roman. București, Ed. Axioma Print;
  • 2009 - I'm sorry, America sau Despre sminteală, eseu. Craiova, Ed. Aius;
  • 2010 – Utopia, roman. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2010 – Western Dracula și trei povestiri fantastice. București, Ed. Axioma Print;
  • 2010 – Natura moartă: bildungsroman 2. Bucuresti, Ed. Axioma Print;
  • 2010 – În căutarea portretului ideal, vol. III. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2010 – Mitică: povestiri cu bampiri. București, Ed. Axioma Print;
  • 2010 – Între, dialog peripatetic despre starea în care trăim. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2011 – Filmul American. Galați, Ed. Axis Libri; în 2012 apare versiunea în engleză - The American Film, Galați, Ed. Axis Libri;
  • 2011 – Dicționarul critic al filmului românesc după 1989. București, Ed. Axioma Print;
  • 2012 - Fine arts in America: an adventure in Paradise. Craiova, Ed. Aius;
  • 2012 - Pluta, roman. Galați, Ed. Axis Libri;
  • 2012 - Amorul la binea: istoria filmului erotic românesc. Galați, Ed. Axis Libri;
  • 2012 - Jaful secolului: opera pictorului Mircea Ciobanu și furtul ei. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2012 - Compendiu de cultură evreiască. București, Ed. Palimpsest;
  • 2013 - The Cork from Badalan to New York: bildungsroman, roman. Galați, Ed. Axis Libri;
  • 2013 - Sergiu Nicolaescu și enigmele sale. Craiova, Ed. Aius;
  • 2013 - Lecțiile filmului. Filmul românesc în context mondial. Craiova, Ed. Aius;
  • 2013 - Vitrina și culise. Festivalul "George Enescu". Craiova, Ed, Aius;
  • 2014 - Dincolo de păpuriș. Roman surrealist cu desenele autorului. Craiova, Ed. Sim Art;
  • 2014 - Brancusi in America. The Catalogue of the "Unknown Works, Ed. Indiggo Twins LLC;
  • 2015 - Minotaurul newyorkez, roman. Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae;
  • 2015 - Istoria Festivalului Internațional “George Enescu”. Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae;
  • 2016 - Mahalaua, roman. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2016 - Sunetul primordial. Răstignirile lui Gheorghe Zamfir. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2016 - Suprarealismul. În căutarea portretului ideal, vol. IV. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2017 - Inocentopia. Un dictionar al inocenței. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2017 - Spiritul critic față cu Festivalul și Concursul Internațional « George Enescu ». Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2017 - Armaghedon revelat, roman de anticipație. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2018 - Genius, roman. Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2018 - Artiști români la New York în context american și mondial, studiu critic, Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2018 - Civitas Inocentiae / Cetatea Inocenței, Eseu în trei cărți cu pro-epilog, Brăila, Ed. Scriitorilor;
  • 2019 - Sanctuar" (100), poezii, Brăila, Ed. Scriitorilor;

Varia - in ediții colective[modificare | modificare sursă]

  • 1969 - Pagini dunărene, Ed. Casa Creației Populare, Galați
  • 1974 - Caiet de poezie, Ed. Eminescu, București
  • 1979 - Etic și estetic, studii de estetică și teoria artei, Ed. Meridiane, București
  • 1983 - Evoluția artei și exigențele receptării, Ed. Meridiane, București
  • 2003 - I. L. Caragiale față cu reacțiunea… criticii, vol. 4, spectacole, ecranizări, Ed. „Rampa și ecranul”, București
  • 2004 - Cu moartea în suflet, eseul „Sinuciderea lui George Genoiu”, Ed. „Rampa și ecranul”, București
  • 2015 - Culorile Sunetelor, muzica și artele vizuale, eseul „Interferența artelor” și interviul „Singurătatea alergătorului de cursă... cultă”, Ed. Rao, București
  • 2018 - Cartea Sunetelor, vol. 2, eseul „Muzica, precum un Cal Măiastru”, Ed. Arvin Press, București

Cărți traduse în limba spaniolă[modificare | modificare sursă]

  • 2009 - Los Señoritos de dinero fácil, novela, Ed. Aius, Craiova
  • 2016 - Los Señoritos de dinero fácil, novela, Indiggo Twins LLC

Cărți traduse în limba engleză[modificare | modificare sursă]

  • 1999 - Dead about America. The New World of Afterwards, Ed. Semne, Bucuresti;
  • 2012 - The American Film, Ed. Axis Libri, Galati;
  • 2012 - Fine arts in America: an adventure in Paradise, Ed. Aius, Craiova;
  • 2013 - The Cork from Badalan to New York: bildungsroman, roman, Ed. Axis Libri, Galati;
  • 2014 - Brancusi in America. The Catalogue of the "Unknown Works, Ed. Indiggo Twins LLC, New York;
  • 2014 - Shakespeare and Eminescu, Ed. Aius, Craiova;

Debutul literar[modificare | modificare sursă]

  • În revista „Amfiteatru” nr. 4/ aprilie 1970, cu piesa de teatru „Zidul”;

Piese jucate[modificare | modificare sursă]

  • Oul-om, spectacol inspirat de poezia lui Ion Barbu și montat de autor pe scena (aula) Universității București; premiera: 26 decembrie 1968 (interpreți: anul II de actorie IATC; scenografia: Traian Nitescu; coregrafia: Miriam Raducanu);
  • Zidul, piesă montată de autor în stagiunea 1968-1969 la Teatrul dramatic din Galați, avându-l în rolul principal pe actorul Eugen Apostol;
  • Lanțul, regia David Esrig, la TNB (text cenzurat), 1971;
  • Cuburile, regia Iulian Vișa, Teatrul „Podul”, 1972;
  • Lanțul, pe scena IATC (la clasa David Esrig), regia Iulian Vișa, 1973;
  • Play-Seneca, regia Iulian Vișa, examen de stat, 1973;
  • De-a legănatul, spectacol-lectură, regia Alexa Visarion, Teatrul „Odeon”, 1975;
  • Lanțul, spectacol-lectură, regia Chris Simion, Clubul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor, 2005.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • 1982 - Transestetica lui Racine, în vol. Perspectivele creației, Ed. Univers, București; pentru prima oară sunt traduse în limba română și comentate Prefețele lui Racine la piesele sale, după vol. Racine, Théatre, La Pleiade, Paris, 1931

Scenarii[modificare | modificare sursă]

  • 1981 – Campionii (d; s. în colaborare cu Dana Maurer, Constantin Vaeni; r. Constantin Vaeni)
  • 1982 – Derută în paradis (r. Doru Nastase) – după romanul său omonim - moartea subită a regizorului s-a petrecut în timpul pregătirii filmului;
  • 1987-1989 – scenarii despre Eminescu, Creangă, Caragiale, Maiorescu, Arghezi, Blaga, Bacovia, Rebreanu, Coșbuc, Goga etc. pentru studioul „Sahiafilm”;
  • 1992 – Unde fugi, maestre? (ff; în colaborare cu Constantin Munteanu, Bogdan Drăgulescu; r. Bogdan Drăgulescu);
  • 1993 – Dănilă Prepeleac – proiect (ff; în colaborare cu Moldovafilm) rămas în faza de scenariu;

Filme TV[modificare | modificare sursă]

  • 1994 – Satul ca o icoană (d); Treptele extazului (e) – cu participarea pr. Constantin Galeriu;
  • 1995 – Dumnezeirea la Eminescu (dd) – cu Gavril Borodan în rolul lui Mihai Eminescu;

Sub Fereastra Mare, loc de închinare (d) – cu participarea IPS.Antonie Plămădeală; Altare de jertfă (d); Biserica din grâu (e); Nădejdea creștină (e); Ce-ai cu mine, Doamne? (dd) – cu Mircea Constantinescu în rolul lui Tudor Arghezi; În sihăstrie eternă (dd) – cu Mitzura Arghezi și IPS Valeriu Bartolomeu Anania; Miracolul românesc (e) – cu IPS Antonie Plămădeală; Dreptul de a-ți plânge morții (d);

  • 1996 – Preotul de țară (d) – serial;

Obârșia lui Eminescu (d); Brâncuși – cioplitorul de suflete (dd) – cu Ernest Maftei în rolul lui Brâncuși; Dumnezeu s-a născut la sat (dd) – cu Virgil Flonda în rolul lui Lucian Blaga; Infinitivul lung brâncușian (e) – cu Nichita Stănescu, Emil Botta, Petre Pandrea, V. G. Paleolog, Petru Comarnescu, Edgar Papu, Constantin Noica; Dumnezeul lui Ion Creangă (dd) – cu pr. Ioan Rusu în rolul clericului Ion Creangă și cu Ernest Matfei în rolul lui Moș Nichifor Coțcariul; De la Sf. Apostol Andrei la „noii apostoli” (d); George Enescu – alesul lui Dumnezeu (dd) – cu violonistul și dirijorul Louis Haritver în rolul lui George Enescu;

  • 1997 – Urmașii Marelui Anonim (dd) – cu Radu Beligan;

Crăciun în Maramureș (e); Țara colindelor (e); Nicolae Grigorescu – pictorul de biserici (e) – cu Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Horia Bernea;

  • 1998 – Credința lui Moromete (dd); ț

Bârlogul lui Faust (d) – cu Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e) – a semnat și i.; Mesia din noi (e); Andrei Șaguna – un Mesia al românilor (e) – cu pr. Mircea Păcurariu;

  • 1998-1999 – Cu tezaurul credinței în Lumea Nouă (d) – serial (și i.);
  • 1999 – Calea Mântuirii (e) – și i.;

Vetre providențiale (d); Lumea ca sămânță (e) – și i.; Miorița sau Rostuirea jertfei (e);

  • 2000 – Nostradamus (e) – și i;

Apostolul cărții (e); Fântâna credinței (e);

  • 2000-2001 – Dunărea sacră (dd) – serial;
  • 2001 – Agonia (d) – și i.;

Serialul londonez (d) – și i.; Castelul (d) – și i.; Deschide ușa, creștine (e);

  • 1999-2002 - Doina, Nae Ionescu – românul verde, Copilăria lui Brâncuși, Măștile lui Caragiale, scenarii blocate de conducerea TVR (publicate în volumele Teroriștii din Turn și Măștile lui Caragiale);
  • 2004 - 2005 – premiera pe marele ecran a filmelor: Crăciun în Maramureș; Țara colindelor; Obârșia lui Eminescu; Brâncuși – cioplitorul de suflete; George Enescu – Alesul lui Dumnezeu; Dumnezeu s-a născut la sat; Bârlogul lui Faust; Ce-ai cu mine, Doamne?; Credința lui Moromete;
  • 2006 – premiera pe marele ecran a filmului Infinitivul lung brâncușian;
  • 2007 – Intergala filmelor sale pe postul Cosmos TV, la emisiunea „Ferestre spre lume”; prezentarea filmului George Enescu – Alesul lui Dumnezeu, varianta spaniolă, la Madrid și Alcala de Henares, cât și în cadrul Festivalului internațional „George Enescu”, unde a atins recordul de a avea șapte proiecții; O familie de muzicieni (d);
  • 2008 – Oglinda și Masca sau În căutarea portretului ideal (e) – despre orașul Madrid și muzeele lui; continuarea prezentării filmelor sale la emisiunea „Ferestre spre lume” de pe Cosmos TV;

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  • ANDREEA IOANID, „Oul-om“ (cronică la spectacolul Oul-om, inspirat de poezia lui Ion Barbu, ce a avut loc în seara zilei de 26 dec. 1968; interpreți: studenți-actori din anul II, IATC; scenografia: Traian Nițescu; coregrafia: Miriam Răducanu; scenariul și regia: Grid Modorcea; fragmente din spectacol s-au transmis la TVR), în „Uni-ver-sitas“, nr. 1/1969.
  • HORIA ALEXANDRESCU, JEANA GHEORGHIU și alții, Entuziasm, tinerețe și Cupa de cristal (cu referințe la spectacolul trupei Alef 20, după Picnic pe câmpul de luptă de Arrabal, premiat la Festivalul artei studențești de la București, aprilie, 1969; vezi și prefața la Teatrul Respirației, Ed. EMIN, 1996), în „Universitas“, nr. 5-6/1969.
  • DINU KIVU, Festivalul Național de teatru – Iași (cu referire la spectacolul Zidul), în „Contemporanul“ din 17 oct. 1969.
  • PAUL EVERAC, O dorință numită cenaclu (cu referire la piesa Cuburile), în “Contemporanul”, nr. 27/3 iulie 1970.
  • COMAN ȘOVA, Patru dramaturgi tineri așteaptă, interviu, în „Amfiteatru”, nr. 5/1972.
  • C. STĂNESCU, „Caiet de poezie”, în „Luceafărul”, nr.36/7 sept. 1974.
  • GRIGORE HAGIU, MATEI GAVRIL, VASILE ANDRONACHE, ION LAZU, ȘTEFAN IOANID și alții, Cenaclul revistei „Luceafărul”, în „Luceafărul”, nr. 20/15 mai 1976.
  • CONSTANTIN SORESCU, MARIAN POPA, DAN MUTAȘCU, ION LOTREANU și alții, Cenaclul „Nicolae Labiș”, în “Săptămâna“ din 20 sept. 1977.
  • LAURENȚIU ULICI, Starea prozei (IV), în „România literară“, nr. 28/1 iulie 1978.
  • NICOLAE CIOBANU, Pitorescul nostalgic, în „Luceafărul“ din 2 sept. 1978.
  • LUCIAN VASILIU, Grid Modorcea: „Derută în paradis“, în „Convorbiri literare“, nr. 12/1978.
  • OV.S. CROHMÅLNICEANU, Libertăți literare, în „Flacăra“, nr. 5/1 feb. 1979.
  • ROMULUS RUSAN, Elogiu mitului, în „România literară“, nr. 18/3 mai 1979.
  • RADU GEORGESCU, Lumea de celuloid, în „Săptămâna“, nr. 439/4 mai 1979.
  • DAN STOICA, Cartea de film la noi, în „Cinema“, nr. 5/1979.
  • A.IACOBESCU, Grid Modorcea: Mitul românesc și arta filmului, în „Cronica“, nr. 27/6 iulie 1979.
  • ION BÅLU, Căutările creatoare ale prozei, în „România literară“, nr. 34/23 aug. 1979.
  • AL. TÅNASE, Mitul în cinema, în „România literară“, nr. 42/18 oct. 1979.
  • LUCIAN VASILIU, Grid Modorcea: „Miturile românești și arta filmului“, în „Con-vorbiri literare“, nr. 10/1979.
  • IOAN HOLBAN, Din Paradis în Turnul Babel, în „Cronica“, nr. 37/11 sept. 1981.
  • MIRELA ROZNOVEANU, Trei romane, în „România liberă“ din 30 oct. 1981.
  • DANA DUMITRIU, Intrarea în oraș, în „România literară“, nr. 47/19 nov. 1981.
  • DUMITRU DINULESCU, Un roman parabolă, în „România literară“, nr. 33/12 aug. 1982.
  • ADRIAN DOHOTARU, Ce este infraestetica?, în „Flacăra“ din 12 aug. 1983.
  • AL. TĂNASE, „Perspectivele creației“, în „România literară“, nr. 36/8 sept. 1983.
  • NARCIS ZĂRNESCU, Puncte de vedere și puncte de suspensie, în „Argeș“, nr. 2/1984.
  • DUMITRU DINULESCU, În jurul oului lui Columb, în „Viața Românească“, nr. 2/feb. 1984.
  • CĂLIN STĂNCULESCU, O nouă mitologie?, în „Contemporanul“, nr. 52/21 dec. 1984.
  • NICOLAE ULIERIU, „Lumea modernă și cinematograful“, în „Săptămâna“, nr. 12/22 martie 1985.
  • FLORIAN POTRA, Un eseu de ecologie culturală, în SLAST, nr. 20/19 mai 1985.
  • IOAN HOLBAN, Fapte diverse, în „Cronica“, nr. 1/4 ian. 1986.
  • ȘERBAN CIOCULESCU, „Literatură și cinematograf“, în „România literară“, nr. 2/1986.
  • GHEORGHE ACHIȚEI, Un plus de ordine, în SLAST, nr. 6/9 feb. 1986.
  • AL.TH. IONESCU, Grid Modorcea: „Rudele“, în „Argeș“, nr. 11/1986.
  • SIMELIA BRON, Co-autoria, în „Viața studențească“ nr. 5/4 feb. 1987.
  • GEORGE ARION, Dialoguri culturale, în „Flacăra“, nr. 9/27 feb. 1987.
  • NICOLAE ULIERIU, O carte și doi autori, în „Săptămâna“, nr. 14/27 martie 1987.
  • TUDOREL URIAN, Povestea bis, în „Orizont“, nr. 16/17 aprilie 1987.
  • CONSTANTIN PRICOP, Poezie și critică, în „Convorbiri literare“, nr. 4/1987.
  • TUDOR CARANFIL, Longevitatea lui D.I. Suchianu, în SLAST, nr. 21/1987.
  • PAUL SILVESTRU, O poveste-bis cu D.I. Suchianu, în „Contemporanul“, nr. 26/26 iulie 1987.
  • MONICA GHEȚ, „Literatură și cinematograf“, în „Tribuna“, nr. 2/14 ian. 1988.
  • MIRCEA POPA, O precizare, în “Tineretul liber”, nr.31/27 ian. 1990.
  • NINA TUDOSESCU, Confluențele spiritului, în „Via¡a liberă“, nr. 95/13 aprilie 1990
  • CARLO CÂRNU, Confesiunile unui scandalagiu, interviu, în “Indiscret”, an I, nr. 8/1990.
  • ION BUTNARU, „Conștiința este oglinda lăuntrică“, interviu, în „Libertatea“ din 25 iunie 1990.
  • SEBASTIAN-VLAD POPA, Oglinzi, în „România literară“, nr. 26/28 iunie 1990.
  • DUMITRU DINULESCU, Pița sau Modorcea?, în “Viața Capitalei”, nr.30/2 aug. 1990.
  • CORNEL MEDVEDOV, Fântâna arteziană a injuriilor, în “Indiscret”, nr. 31/1990.
  • ADRIANA ILIESCU, Elogiul satului, în „Luceafărul“, nr. 33/12 sept. 1990.
  • EDUARD-VICTOR GUGUI, Eugen Barbu, sifilisul și tanti… Roza, în “Baricada”, nr. 43/6 nov. 1990
  • Topul cărții, în “România literară”, nr. 49/6 dec. 1990
  • ROMUL MUNTEANU, Cărțile anului, cărțile timpului, în „Baricada“, nr. 8/26 feb. 1991
  • LAURENȚIU ULICI, în Prima verba (III), Editura de Vest, 1991, p. 190
  • SERGIU NICOLAESCU, Ultimul cartuș, în „Flacăra”, nr.5/5-11 feb. 1992
  • CONSTANTIN DUICĂ, O abominabilă fraudă morală la adresa „Dimineții”, în “Dimineața”, nr. 29/13 feb. 1992.
  • ION D. GOIA, Dl Grid Modorcea și fair-play-ul, în „Flacăra”, nr.7/19 feb. 1992
  • ALCIBIADE, Săptămâna pe scurt, în „România mare”, nr. 32/1991 și nr. 81, 82, 84/1992
  • DAN IOAN MIRCESCU, Piaza rea, în “România Mare”, nr. 86/28 feb. 1992
  • NICOLAE ȚONE, Înnodații nerușinării, în „Totuși iubirea”, nr.25/2-9 iulie 1992
  • CĂLIN CĂLIMAN, D.I. Suchianu: antologii afective, în „Contemporanul – ideea europeanå“, nr. 37/11 sept. 1992
  • ION CRISTOIU, cf. coperta IV la vol. „Încotro?“, Ed. Porto-Franco, 1993
  • ROMANIȚA CONSTANTINESCU, Tragedia optimistă, în „România literară“, nr. 13/8-14 aprilie 1993
  • GEORGE PRUTEANU, Cărțile săptămânii, în „Expres Magazin“, nr. 16/26 apr.-5 mai 1993
  • CONSTANTIN STAN, Încotro?, în „Expres“, nr. 19/11-17 mai 1993
  • DOINA TUDOROVICI, Absolvenții Academiei de fraze, în „Luceafărul“, nr. 20/19 mai 1993
  • DUMITRU DINULESCU, Demența funcționară, în „Contemporanul – Ideea euro-peană“, nr. 21/28 mai 1993
  • DANIEL PUREC, Performanțe ale cineaștilor români, interviu, în „Jurnal de București“, nr. 17/29 mai-4 iunie 1993
  • GABRIEL RUSU, Bârfa la români, în „Literatorul“, nr. 42/22-29 oct. 1993
  • GEO VASILE, „Båieții de bani gata“ – Romanul Nonei Clauner, în „Flagrant“, nr. 50/12-18 dec. 1993
  • SEBASTIAN-VLAD POPA, Ce sunt reeditările?, în „Caiete critice“, nr. 6-8/1994
  • GEO VASILE, Șaradele nomenclaturii, în „Baricada“, nr. 44/1 nov.1994
  • CONSTANȚA TURCOIU, Eveniment-Eminescu, interviu, în „Panoramic“, nr. 2/9-15 ian. 1995
  • ADRIAN CONERTH, Dinozaurii din Ministerul Culturii, interviu, în „România“, nr. 7/7-13 feb. 1995
  • CONSTANȚA TURCOIU, „Ce-ai cu mine, Doamne?“, interviu, în „Panoramic“, nr. 20/15-21 mai 1995
  • CLAUDIU FĂGĂRAȘ, „Magul călător“ la Sibiu, în „Rondul“ din 12 iulie 1995
  • ALEX. ȘTEFĂNESCU, Lasciate ogni speranza!, în „România literară“, nr. 40/11-17 oct. 1995
  • GEORGE PRUTEANU, Comedia romanului, în „Dilema“, nr. 145/20-26 oct. 1995
  • DAN STANCA, Carte, pâine și pastramă, în „România liberă“ din 30 oct. 1995
  • ALIN STOICESCU, Miracolul creației, interviu, în „Panoramic“, nr. 44/30 oct.-5 nov. 1995
  • GEORGE PRUTEANU, Un puzzle bine drămuit, în „România literară“, nr. 48/6-12 dec. 1995
  • CONSTANTIN CUBLEȘAN, Un precursor în cinematografie?, în „Tribuna“, nr. 2-3/12-24 ian. 1996
  • DAN STANCA, Un film despre Brâncuși, în „România liberă“ din 23 feb. 1996
  • AMALIA SPĂLĂȚELU, Un film despre viziunea creștină în viața și opera lui Brâncuși, interviu, în „Dimineața“ din 28 feb. 1996
  • ALIN STOICESCU, „Brâncuși – cioplitorul de suflete“, interviu, în „Panoramic“, nr. 9/26 feb. – 3 martie 1996
  • VIORICA RUSU, O ipoteză controversată – Eminescu ardelean?, în „Adevărul“ din 10 aprilie 1996
  • LUCIAN MĂTĂCHESCU, Se îngroașă rândul acuzatorilor lui Vadim, în „Ziua” din 18 iunie 1996
  • CHRISTIAN LEVANT, Dosarul „Lista Rușinii”, în „Evenimentul zilei” din 25 iunie 1996
  • CONSTANȚA TURCOIU, Despre reabilitarea diaconului Ion Creangă, interviu, în „Panoramic“, nr. 31/ 29 iulie – 4 aug. 1996
  • ION TRIF PLEȘA, „Creatorul trebuie să aibă poziția Mântuitorului pe cruce“, interviu, în „Porto-Franco“, nr. 8/aug. 1996
  • GEO VASILE, Romanul unui transfug, în „Baricada“, nr. 36-37/3 sept. 1996
  • ALEX. ȘTEFĂNESCU, Arta scandalului, în „România literară“, nr. 41/16-22 oct. 1996
  • ALIN STOICESCU, Despre un mare mistic, interviu, în „Panoramic“, nr. 44/28 oct.-3 nov. 1996
  • SIMONA HODOȘ, De la Caragiale... la autori contemporani, în „România liberă“ din 8 nov. 1996
  • SIMON AJARESCU, Debut editorial în teatru, în „Independentul“, nr. 32/11 nov. 1996
  • ION TRIF PLEȘA, Patapievici de Galați – Spovedania lui Grid Modorcea, în „Viața liberă“ din 27 nov. 1996
  • ALEX ȘTEFĂNESCU, Mărturisire la sfârșit de an, în „România literară“, nr. 51-52/25 dec. 1996 – 7 ian. 1997
  • LAURENȚIU DAMIAN, Cazul „Eminescu“ în cinematografia românească, în „Fețele culturii“, nr. 211/27 ian. 1997 (urmat de un „drept la replică“: Despre lecția Eminescu, în „Fețele culturii“, nr. 212/3 feb. 1997)
  • ADRIAN IONESCU, Un subiect incitant: Urmașii lui Ion Creangă, interviu, în „Pa-no-ramic“, nr. 10/3-9 martie 1997
  • ION TRIF PLEȘA, „Cred că am trăit prea mult“, interviu, în „Porto-Franco“, nr. 6/iunie 1997
  • ION TRIF PLEȘA, Contrajurnalul de la Berești, în „Porto-Franco”, nr. 6/iunie 1997
  • ALEX ȘTEFĂNESCU, Mai sunt de citit mii de cărți..., în „Flacăra“, nr. 6/1997
  • IULIAN BĂICUȘ, Caravana cinematografică sau cum se vede teatrul dintr-o sală de cinema, în „Teatrul Azi“, nr. 6-7/1997
  • FLORIN BĂICULESCU (Bedros Horasangian), Diverse feluri de a vedea lumea, în „Libertatea“ din 18 iulie 1997
  • CONSTANȚA TURCOIU, „Nicolae Grigorescu – pictorul de biserici“, interviu, în „Panoramic“, nr. 34/18-24 aug. 1997
  • DANA DUMA, Criticii și gâlcevile lor, în „Noul Cinema“, nr. 11/1997
  • CONSTANȚA TURCOIU, Pașii credinței prin Țara Sfântă, interviu, în „Panoramic“, nr. 13/23-29 martie 1998
  • GEORGETA DRĂGHICI, Confesiunea unui Narcis frustrat, în „România literară“, nr. 11/25-31 martie 1998
  • DORIN LIVIU-BÎTFOI, Sursele de hrană ale cinecefalilor (cu precizarea că vol. Tinerețe, amor, prostie conține convorbiri absolut inedite cu D.I. Suchianu, fiind deci o carte diferită și nu o reeditare a vol. Literatură și cinematograf), în „România literară“ nr. 28/15-21 iulie 1998
  • IRINA IRȘAI, „Andrei Șaguna, un Mesia al românilor“, interviu, în „Panoramic“, nr. 34/17-23 aug. 1998
  • MIRCEA GHIȚULESCU, Avangarda lui Grid Modorcea, în „Rampa și Ecranul“, nr. 7-9/1998
  • CONSTANȚA TURCOIU, „Cu tezaurul credinței în Lumea Nouă”, interviu, în „Panoramic”, nr. 41/5-11 oct. 1998
  • MIREILLE ARISTID POPA, „Grid Modorcea – Urmașii Moromeților”, interviu, în „Mașina de citit”, cotidian al Târgului de carte „Gaudeamus”, nr. 6/30 nov. 1998
  • CONSTANȚA TURCOIU, „Andrei Șaguna, un Mesia al românilor”, în „Pano- ramic”, nr. 50/7-13 dec. 1998
  • ALEX ȘTEFĂNESCU, Cărți primite la redacție, în „România literară”, nr. 49/9-15 dec. 1998
  • LUCIAN RADU STANCIU, Forma caroidă a omului lăuntric la Brâncuși, în „Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul IX, nr.3-4/1998, p. 197-202
  • CONSTANȚA TURCOIU, Țara colindelor, în „Panoramic”, nr. 4/18-24 ian. 1999
  • Semnificațiile Crăciunului la români, în „Cotidianul” din 19 ian. 1999
  • DAN STANCA, Cinema și literatură. Calvarul realizării unui film. Urmașii Moromeților, în „România liberă” din 27 ian. 1999
  • I.T. LAZĂR, O nouă restitutio in integrum, în „Semnal S.O.S”, nr. 5/8-14 feb. 1999
  • LARISA IONESCU, Un serial TV, în “Cronica Română”, din 6 iulie 1999
  • GEO VASILE, O lectură incitantă, o carte controversată: Urmașii Moromeților (Raport către Monșer asupra unui dinozaur numit TVR), în „Ecart”, nr. 51/24-25 sept. 1999
  • ION CRISTOIU, Grid Modorcea ne spune de ce-i mort după America, în „Mașina de citit” din 13 nov. 1999
  • ELENA PERDICHI, Ziaristul față în față cu credința, interviu, Radio România Cultural, 16 nov. 1999
  • Grid Modorcea va lansa un roman în America, în „Cotidianul” din 30 dec. 1999
  • GEORGE BÂZGAN, Scriitorul și cineastul Grid Modorcea, medalion, în „Cuvântul Adevărului”, Edmonton, vol.II, nr.1-2/ian.-iun. 2000
  • GEORGE PIETRARU, Parnasul muzelor la Cenaclul „Mihai Eminescu”, în „Romanian Journal”, New York, din 12 ian. 2000
  • Mihai Eminescu – 150, în „New York Magazin”, nr.143/14 ian. 2000
  • GEO VASILE, Eminescu, personaj dramatic, în „Ecart” nr.66/14-15 ian. 2000
  • GEORGE ROȘIANU, Simpozion „Mihai Eminescu” la New York – 150 de ani de la naștere, în „Meridianul românesc”, California, nr.142/15 ian. 2000
  • GEORGE PIETRARU, Un luceafăr numit Eminescu, în „Romanian Journal”, New York, din 19 ian. 2000
  • GEORGE ROȘIANU, Anul Eminescu în România, în „Meridianul românesc”, California, nr.143/22 ian. 2000.
  • CORNEL DUMITRESCU, Un securist „mort după America”, în „Lumea liberă”, New York, nr.590/22 ian.2000 (urmat de replica: Un „ovreiaș din Brașov” terorizează comunitatea românească din America, în „Ultuma oră” din 23 feb. 2000, art. reprodus în „România Mare” din 3 martie 2000 și în alte ziare de peste ocean)
  • GEORGE ROȘIANU, Simpozion „Mihai Eminescu” – 150 de ani de la nașterea poetului (partea a II-a), în „Meridianul românesc”, California, nr.144/29 ian. 2000
  • THEODOR DAMIAN, La vânătoare prin America, în „Lumină lină”, New York, nr.1/ian. – mart. 2000 și în „Ultima oră” din 24 feb. 2000
  • THEODOR DAMIAN, Eminescu și teatrul, în „Lumină lină”, New York, nr.1/ian.-mart. 2000 și „Ultima oră” din 3-4 martie 2000
  • ANA MARIA DUMITRIU, Romanul „Mort după America”, contestat în SUA, interviu, în „Cronica Română” din 30 martie 2000
  • LARISA IONESCU, Grid Modorcea și „Fântâna credinței”, în „Cronica Română” din 18 aprilie 2000
  • ALEX ȘTEFĂNESCU, O carte de scandal, în „România literară”, nr.17/3-9 mai 2000
  • CĂLIN CĂLIMAN, D.I.Suchianu, după 15 ani, în „Contemporanul – Ideea europeană” din 14 sept. 2000
  • PAVEL ȘUȘARĂ, Ce se mai întâmplă cu Brâncuși, în “România literară”, nr.38/27 sept.-3 oct. 2000 (urmat de un „drept la replică”: Calea de mijloc, în „România literară”, nr.44/8-14 nov. 2000)
  • CONSTANTIN ZISU, Dacă înviere nu e, nimic nu e, în „Origini” (Romanian Roots), Norcros, GA, USA, vol. IV, nr. 11-12, November - December 2000
  • SILVIA JINGA, O călătorie printre suflete, în „Lumea Românească”, Grand Rapids, Michigan, USA, an II, nr. 15/decembrie 2000
  • SIMON AJARESCU, Un polihistor sofianic, în „Ecart”, nr. 105/21-22 dec. 2000
  • MIRCEA GHIȚULESCU, Avangarda lui Grid Modorcea, în Istoria dramaturgiei române contemporane, Ed. Albatros, București, 2000, pp. 382–383.
  • CĂLIN CĂLIMAN, Istoria filmului românesc 1897 - 2000, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, pp. 18, 69, 70, 246, 467 (urmat de replica O hoție premiată, în „Dimineața” din 19 iunie 2001; vezi și La colț, în „Observatorul cultural”, nr.71/3-9 iulie 2001)
  • CĂLIN CĂLIMAN, Fotografii mișcate. Arta speranței, în „Ecart”, nr. 110/25 ian. 2001
  • SORIN CRISTEA, O carte care pune probleme, în „Dimineața” din 22 feb. 2001
  • VICTOR ERNEST MAȘEK, Pasiunea Culmilor, în „Dimineața” din 27 feb. 2001
  • VIORICA MARINESCU, Tinerețea artistică a lui Brâncuși sau 17 lucrări… în căutarea autorului, în “Curierul Național” din 1 martie 2001.
  • N. GEORGESCU, Motorul și “trădătorul”, în “Literatorul”, nr. 11-12/16-30 martie 2001.
  • N. GEORGESCU, Domnule Redactor Șef, în “Literatorul”, nr. 11-12/16-30 martie 2001.
  • DANA DORIAN, Grid Modorcea acuză: „Colecționarii români se comportă ca niște infractori!”, interviu, în “Național” din 30 martie 2001.
  • IOV RUSS, Grid Modorcea și biblioteca sa de autor, interviu, în „Dimineața” din 30 martie 2001.
  • RADU IONESCU, Tolstoi, Brâncuși și… altul, în “Adevărul” din 31 martie 2001 (urmnat de un „drept la replică”: Brâncușerpișorul Radu Ionescu, în “Național” din 4 aprilie 2001).
  • GIGI TRIF, Incertitudinile pavează drumul spre adevăr, în “Dimineața” din 19 iunie 2001.
  • CLAUDIA PREDICA, „Dunărea sacră” la TVR internațional, interviu, în “Dimineața” din 30 martie 2001.
  • GIGI TRIF, Pasiunea pentru adevăr. Spectaculosul dramatic: infractori sau colecționari de artă?, în „Dimineața” din 20 iunie 2001.
  • VALENTIN LEAHU, Grid Modorcea a fost „Răstignit în America”, în „Monitorul de București” din 9 nov. 2001
  • IOAN GRIGORESCU, Antispovedania americană a lui Grid Modorcea, în „Dimineața” din 15 nov. 2001
  • VICTOR CRĂCIUN, Reacții de respingere în cazul „Clonarea lui Brâncuși” (cf. „Dimineața” din 31 ian. 2002), în „Dimineața” din 8 feb. 2002
  • Grid Modorcea despre reforma în TVR, în „Independent” din 19 feb. 2002.
  • DORA MIHAELA CODESCU, Radar TV, în „Național” din 2 martie 2002.
  • MIRCEA MICU, Infracțiunile unui teverist șef, în “Cronica Română” din 2-3 martie 2002.
  • DAN DIACONESCU, Enigma teroriștilor din turnul televiziunii, în “Oglinda” din 5 și 6 martie 2002.
  • MONICA RĂDULESCU, Grid Modorcea se luptă cu „teroriștii din turn”, interviu, în “Flacăra lui Adrian Păunescu”, nr. 9/7 martie 2002.
  • MIRCEA MICU, Teroriști și mărțișoare, în „Flacăra lui Adrian Păunescu”, nr. 9/7 martie 2002
  • IOAN T. MORAR, Constantin Brâncuși și Clona infinitului, în „Academia Cațavencu”, nr. 19/14-20 mai 2002
  • Corneliu Vasim TUDOR, Notă la “Ființa ca rană”, în “România Mare” din 7 iunie 2002.
  • MIRCEA GHIȚULESCU, Măștile lui Modorcea, în “Curentul”, nr.4/9 ian. 2003
  • ANDREI MILCA, „Măștile“ lui Nenea Iancu, văzute de Grid Modorcea, în Cronica Română din 6 martie 2003;
  • ION TRUICĂ, Caragiale și filmul, în „Cronica” nr. 5/mai 2003.
  • CONSTANTIN NEGOIȚĂ, Comemorarea unui an de la trecerea la Domnul a Pr. Vasile Vasilachi - 9 Ianuarie 2004, în „Spiritul Românesc”, Biserica Sf. Nicolae, New York, 2004.
  • DINU MORARU, O semnătură inconfundabilă, în „Lumea” nr. 4 /2004
  • DINU MORARU, Erudiție și franchețe, în „Lumea” nr. 8 /2004
  • MIHNEA COLUMBEANU / PITBULL, Vama Veche, în „Forum”, 1 oct. 2004.
  • EUGEN CIUFU, GABRIEL BURLACU, Pietroaie botezate Brâncuși, în „Jurnalul național” din 18 dec. 2004.
  • ALINA ȘANDRA, Dicționarul cinematografic al literaturii române, în „Drama”, nr. 3-4/2004.
  • CĂLIN STĂNCULESCU, Un instrument de cunoaștere a patrimoniului cinematografic național: „Dicționarul filmului românesc de ficțiune”, în „România liberă” nr. 4501, serie nouă/3 ian. 2005.
  • ARMAND STERIADI, Grid Modorcea și ieșirea la țărmul antiutopiei, în „Acropolis” nr. 3/20 feb. 2005.
  • VALERIAN SAVA, Ultimul bal, în „Observator cultural”, serie nouă, nr. 2/10-16 martie 2005.
  • ARMAND STERIADI, George Enescu sau biografia unui sentiment: religiozitatea, în „Acropolis” nr. 4/ 7 mai 2005.
  • SIMONA CHIȚAN, Anul Enescu, deschis cu un film, în „Evenimentul zilei” nr. 4084/ 8 mai 2005.
  • NICOLAE BĂCIUȚ, Raft: „Dicționarul cinematografic al literaturii române”, în „Cuvântul liber” nr. 105 / 31 mai 2005.
  • MAGDA MIHĂILESCU, Cine-i iubește pe aurolaci?, în „Adevărul”/13 aug. 2005.
  • ANDREI MILCA, Actualitatea Muzicală, în „Cronica Română” din 20 aug. 2005.
  • ION POGORILOVSCHI, Falsificarea lui Brâncuși. Cazul „Tolstoi”, în „Pagini gorjene” din 6 oct. 2005.
  • SIMONA CHIȚAN, Cartea săptămânii: Un blestem numit Electra, în „Evenimentul zilei” din 17 oct. 2005.
  • SILVIA BLENDEA, Lecturi în premieră: „Un blestem numit Electra”, Radio România Cultural, 25 oct. 2005, ora 9, 15.
  • RALUCA SEINOIU, Romanul Moromeții, de Marin Preda, a fost tras la Indiggo, în „Zona interzisă” nr. 27/ 20 oct. – 2 nov. 2005.
  • LARISA UNGUREANU, Biblioteca LM: Dicționarul cinematografic al literaturii române, în „Lanterna Magică”, Chișinău, nr. 9 – 12/2005.
  • VALERIAN SAVA, „Fantomele”, după „ultimul bal” din enclava filmică, în „Observator cultural” nr. 51/16-22 feb. 2006
  • OVIDIU NIȚU, Reactualizări: Shakespeare și Eminescu, în „Mozaicul” nr. 6/2006
  • SILVIA BLENDEA, Polifemismul, un concept inedit în istoria omenirii (cu prezentarea vol. Polifem), la emisiunea „Bibliopolis”, Radio România Cultural, 18 octombrie 2006, orele 21, 30
  • EDUARD ANTONIAN, Ne-am adus aminte de Anda, în „Ararat”, nr. 21/1-15 nov. 2006
  • EUGEN ȘERBĂNESCU, „Nu cred într-o lege a lustrației creatorilor de film”, interviu, în „Observator cultural”, nr. 94 / 14-20 dec. 2006.
  • ION TRUICĂ, Trăind cu sufletul materiei, în „Tricolorul” din 28 aprilie 2007
  • GHEORGHE ZAMFIR, Un drept la replică, în „Tricolorul” nr. 1018 / 30 iulie 2007
  • SILVIA BLENDEA, Shakespeare și Eminescu (prezentarea vol. omonim), la emisiunea „Bibliopolis”, Radio România Cultural, 11 ian. 2008, orele 21, 30.
  • MIHNEA COLUMBEANU / PITBULL, Comisarul meu, în „Cinemagia”, aprilie 2008
  • CLAUDIA BĂLAN, „Fetele Indiggo refuză să mai cânte în România”, interviu, în „Click”, nr. 413 / 30 aprilie 2008
  • RADU POCOVNICU, „România își devorează valorile”, interviu, în „VIP”, nr. 39 / 22-28 sept. 2008
  • GEO SAIZESCU, „Eveniment 66”, în revista „Harababura” nr. 107 / mai-aug. 2010
  • LUCIAN HEȚCO, Grid Modorcea - cel mai prolific scriitor român în viață, interviu, în revista „Agero” - Stuttgart (Germania), 11 dec. 2016
  • SEBASTIAN UNGUREANU, O frumoasă, curată jertfă: SPIRITUL CRITIC, in revista "Arta sunetelor" din 20 sept. 2017
  • MIOARA DOROFTEI, O minunată perspectivă asupra viitorului, în revista „Ciripit de păsărele”, dec. 2017
  • O profeție istorică, în „Jurnalul Bucureștiului”, „Napocanews”, „Națiunea”, „Arta sunetelor”, „Art-emis”, dec. 2017
  • TEȘU SOLOMOVICI, O carte vizionară, în revista „Maximum” (Israel), nr. 62 / 2018
  • MIOARA DOROFTEI, Epopeea SANCTUAR, o Revelație mistică, în „Jurnalul Bucureștiului”, „Napoca News”, 31 ian. 2019

În volume:

  • NICOLAE CIOBANU, Însemne ale modernității, Ed. Cartea Românească, București,1979, p. 270.
  • ROMULUS VULCĂNESCU, Mitologia română, Ed. Academiei, București, 1985, p. 632 și pasim.
  • LAURENȚIU ULICI, Prima verba (III), Editura de Vest, 1991, p. 190.
  • GEO VASILE, O voce inedită în filocalia română contemporană, inclus în vol. Chilia de Grid Modorcea, Ed. Semne, București, 1999, p. 268-269.
  • MIRCEA GHIȚULESCU, Istoria dramaturgiei române contemporane, Ed. Albatros, București, 2000, pp. 382–383.
  • CĂLIN CĂLIMAN, Istoria filmului românesc 1897 - 2000, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, pp. 18, 69, 70, 246, 467 (urmat de replica O hoție premiată, în „Dimineața” din 19 iunie 2001; vezi și La colț, în „Observatorul cultural”, nr.71/3-9 iulie 2001).
  • GEO VASILE, Proza românească între milenii. Dicționar de autori, Casa Editorială „Odeon”, București, 2001, p. 182.
  • GEO VASILE, Pluralul românesc. Cartea, cu prețul vieții, Ed. „Viața medicală românească”, București, 2001, p. 119.
  • MIRCEA ZACIU, MARIAN PAPAHAGI, AUREL SASU, Dicționarul Scriitorilor Români, M – Q, Ed. Albatros, București, 2001, pp. 266–268.
  • Who’s Who în România, Ed. Pegasus Press, București, 2002, p. 415.
  • TUDOR CARANFIL, Dicționar de filme românești, Ed. Litera Internațional, București-Chișinău, 2002, p. 6-7.
  • Dicționarul General al Literaturii Române, vol. IV, L/O, Ed. Academiei, București, 2006.
  • AUREL SASU, Dicționarul biografic al scriitorilor români, vol. 2, M-Z, Ed. Paralela 45, 2006.
  • MIRCEA GHIȚULESCU, Istoria literaturii române. Dramaturgia, Ed. Academiei Române, 2007, p. 589 – 591.
  • LIVIUS PETRU BERCEA, "Grid Modorcea sau Teatrul ca vis si poveste" in volumul "Iesirea din canon: literaturizare si simbol mitic in teatrul romanesc contemporan", Ed. Hestia, Timisoara, 2007, pp. 106–113.
  • DINU GRIGORESCU, „Rezervația unui artist Grid Modorcea”, în vol. Rezervația dramaturgilor, vol. 3, Ed. Ghepardul, 2013, București, pp. 182-183

Nu au fost incluse aici o mare parte din articolele care vizau atacul la persoană, cît și, din lipsă de date suficiente, cronicile radiofonice și unele prezentări (medalioane) sau emisiuni televizate.

Apariții TV[modificare | modificare sursă]

  • GEORGE PRUTEANU, Doar o vorbă să-ți mai spun, emisiune TVR, din 5 dec. 1998
  • ELENA FĂTU, Cu noaptea-n cap, interviu matinal, emisiune TV Galați, 27 martie 2000
  • VALENTIN VASILESCU, Întâlnirile de joi, interviu TV, Terra Sat, Drobeta Turnu Severin, 13 iulie 2000
  • LAURA DRAGOMIR, Sărbătoarea lui Brâncuși, emisiunea „Domino”, Tele 7 abc, din 23 feb. 2001 (reluare 24 feb. 2001)
  • LAURA DRAGOMIR, Ziua lui Creangă, emisiunea “Domino”, Tele 7 abc, din 2 martie 2001 (reluare 3 martie 2001).
  • LAURA DRAGOMIR, Sărbătoarea lui Brâncuși continuă, emisiunea „Domino”, Tele 7 abc, din 29 iunie 2001 (urmată de trei reluări)
  • ION CRISTOIU, „Răstignit în America” la OTV, interviu, 8 nov. 2001.
  • MĂDĂLINA ADAM, Răstignit la… Biblioteca „Mihail Sadoveanu”, reportaj-interviu, Matinal TVR, 9 nov. 2001.
  • DAN DIACONESCU, Scandal în TVR, emisiunea „Dan Diaconescu în direct”, OTV, 28 feb. 2002.
  • DAN DIACONESCU, Atacul terorist din 11 septembrie, emisiunea “Dan Diaconescu în direct” (cu referire la volumele Mort după America și Răstignit în America), OTV, 11 sept. 2002
  • EMIL VOICU, Măștile lui Caragiale, interviu, TVRM, 10 nov. 2002 (reluare 14 nov. 2002)
  • MARINA ROMAN, Încheierea Anului Caragiale, interviu (cu referire la vol. Măștile lui Caragiale), emisiunea “Trăiește-ți arta”, TVRM, 19 dec. 2002 (reluare 26 dec. 2002)
  • VARTAN ARACHELIAN, Eminescu și Caragiale, Realitatea TV, emisiunea „Convorbiri de duminică” din 19 ian. 2003, având ca obiect volumele Masca lui Eminescu și Măștile lui Caragiale.
  • EUGEN ATANASIU, Dezvăluiri: Eli Lotar, interviu, TVRM, 15 noiembrie 2003.
  • DAN DIACONESCU, Înjurăturile la români (cu referire la volumul Ludic, lubric și liturgic), OTV, 2 aug. 2004
  • DAN DIACONESCU, Mort după America, OTV, 4 nov. 2004
  • MIRCEA MICU, „Ateneul artelor”, DD TV, 23 oct. 2005, orele 12, 30 (emisiune prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la apariția romanului Moromeții de Marin Preda, cu referire la filmul Credința lui Moromete și în special la volumele Urmașii Moromeților, Mort după America, Mesalina și Un blestem numit Electra).
  • MIRCEA MICU, „Ateneul artelor”, DDTV, 20 nov. 2005 (cu referire la Teatrul isihast).
  • MIRCEA MICU, „Ateneul artelor”, DDTV, 5 feb. 2006 (cu referire la Dumnezeirea la Eminescu).
  • MIRCEA MICU, „Ateneul artelor”, DDTV, 19 feb. 2006 (cu referire la Brâncuși – cioplitorul de suflete).
  • MIRCEA MICU, „Ateneul artelor”, DDTV (cu referire la volumele Filmul românesc în context european și Parangheliștii), 10 dec. 2006.
  • MIRCEA MICU, „Convorbiri duminicale”, DDTV 2007 – Shakespeare și Eminescu, 14 și 15 ianuarie; Caragiale - 155, 21 și 28 ianuarie; Ion Creangă – 170 (cu proiectarea filmului Dumnezeul lui Ion Creangă), 25 și 26 februarie; Cu Enescu la Madrid, 22 și 23 aprilie.
  • CĂTĂLIN MĂRUȚĂ, talk-show, emisiunea „Happy Hour”, PROTV, 10 sept. 2008
  • CLAUDIU BOGDAN, talk show, emisiunea „Zori de zi”, OTV, 16 sept. 2008
  • ADRIAN POSTEUCĂ, interviu, ROMANTICA TV, 17 sept. 2008
  • MIHAI MORAR, talk show, emisiunea „Răi, da’ buni”, ANTENA 2, 22 sept. 2008
  • RADU MORARU, talk show, emisiunea „Nașul”, B1TV, 25 sept. 2008

Despre Grid Modorcea[modificare | modificare sursă]

  • „Grid Modorcea este autorul unei opere impresionante, care îl face cel mai important scriitor român în viață. Eu, ca vechi membru al Uniunii Scriitorilor, îl propun să candideze din partea României la Premiul Nobel pentru Literatură” (Dumitru Dinulescu)[necesită citare]
  • „Modorcea?! Un Modus Orcus. Adică un mod de-a fi din infern, Orcus fiind, așa cum se știe, Hades la romani” (Iorgu Iordan)[necesită citare]
  • „Cunoscut scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, partenerul unui savuros și substanțial dialog” (Șerban Cioculescu)[necesită citare]
  • „Un intelectual fin, un harnic cercetător în ceea ce privește cinematografia, autor de romane șocante și cărți pe probleme de specialitate, autor de dicționare, adevărate puncte de referință în domeniu, și nu în ultimul rând realizator, ca scenarist și regizor, de memorabile filme documentare – și nu numai!” (Mircea Micu)[necesită citare]
  • „Un prozator de certă vocație” (Laurențiu Ulici)[necesită citare]
  • „Un poet al intelectului” (Constantin Sorescu)[necesită citare]
  • „Un fel de polihistor contemporan, autor de romane și dramaturg vizionar, teleast și teatrolog, cineast și filmolog, dar mai ales polemist cu darul caricaturii atât de violent încât mai totdeauna neglijează sau, pur și simplu, uită, de dragul invectivei, cauza nobilă pentru care luptă… Astfel că Grid Modorcea împarte cu Caragiale geniul lui Mitică… Avea dreptate caricaturistul Traian Lae când l-a reprezentat în chip de vampir cuprins de turbare… Ce te frapează în scrierile lui este memoria feroce, insuportabilă și necruțătoare, care nu iartă pe nimeni, nici măcar pe el însuși… ” (Mircea Ghițulescu)[necesită citare]
  • „Un Saul (Pavel) al dreptei credințe întru film, ca artă… Un voluptos terorist al ideii” (Florian Potra)[necesită citare]
  • „Un critic de temut, cu dușmani din ambele tabere” (D.I.Suchianu)[necesită citare]
  • „Un talent adevărat, solid, sănătos, pe care poți să te bazezi. Eu l-am chemat la Roma să scrie un roman despre românii de aici. Și a scris două. Sunt cele mai incitante cărți scrise despre Italia de un scriitor român” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga)[necesită citare]
  • „Posesorul unui tir jurnalistic necruțător, ce include pamfletul politic, de moravuri și dezvăluirile de senzație” (Geo Vasile)[necesită citare]
  • „Un om binecuvântat, căruia Dumnezeu i-a dat inspirația să scrie cartea Sfânta Treime a poeziei românești” (pr. Constantin Galeriu)[necesită citare]
  • „Un om simpatic căruia îi umblă mintea departe” (Jean Georgescu)[necesită citare]
  • „Ființă ubicuă care scrie cu patru mâini, dintre care cu două scrie chiar strașnic” (George Pruteanu)[necesită citare]
  • „Autorul unei cărți-eveniment, Teroriștii din Turn, unică la noi și poate în lume, scrisă cu talent și responsabilitate de un om aflat în interiorul Televiziunii Române. Nu-i o carte vendetă, Grid Modorcea nu se răzbună pe nimeni, el apără o idee, ideea de televiziune națională. Este o carte de dezvăluiri, în sensul pozitiv al cuvântului, o carte constructivă care, dacă va fi citită cu atenție și înțeleasă, va ajuta ca televiziunea să meargă mai bine, pe adevăratul ei făgaș” (Aristide Buhoiu)[necesită citare]
  • „Adversarul numărul 1 al Televiziunii Române, căreia i-a dăruit filme de neprețuit” (Dan Diaconescu)[necesită citare]
  • „Unul din marii realizatori de film documentar” (Mihai Miron)[necesită citare]
  • „Un om temeinic, un om de carte, un om care muncește, care știe televiziune, știe film… Alăturarea lui de Iosif Sava nu este o exagerare, dimpotrivă” (George Pruteanu)[necesită citare]
  • „Autorul celui mai bun film care s-a făcut despre George Enescu. Dovadă și telefonul pe care l-am primit de la Ion Voicu, felicitându-l pe autor, care a reușit să-l facă să creadă, pe acest mare fost elev al Maestrului, că există în arhiva televiziunii imagini color cu George Enescu, atât de izbitoare e asemănarea interpretului din film cu a omului Enescu din realitate! În ceea ce mă privește, indiscutabil, filmul m-a convins și am să-l ajut pe Modorcea să facă și alte filme, cum ar fi Enescu la Cernăuți” (Iosif Sava)[necesită citare]
  • „Autorul cărții MORT DUPĂ AMERICA. O carte formidabilă. Scrisă cu vervă. Cu naturalețe. Fără farafastâcuri. Nu o poți lăsa din mână. Un document extraordinar. M-a sedus” (Barbu Brezianu)[necesită citare]
  • „Cu Mort după America, Grid Modorcea a intrat pe poarta mare a literaturii. E cea mai importantă carte care s-a scris despre exilul american” (M.N.Rusu, New York)[necesită citare]
  • „Poate că noi nu ne dăm acum seama, dar va veni o vreme când mulți cercetători, care vor studia istoria românilor din America, vor avea drept referință cartea domnului Modorcea și filmele sale” (pr. Casian Fetea, New York)[necesită citare]
  • „Un vizionar” (Vlaicu Ionescu, New York)
  • „Un deschizător de drumuri” (pr. Theodor Damian, New York)
  • „Grid Modorcea nu este un scriitor ca alții. El este un spirit aparte. Caustic, incisiv, investigator neobosit în tot ce întreprinde, la el totul este dincolo de serie, rara avis în afara stolului disciplinat, care se călăuzește după o busolă paradoxală indicându-i întotdeauna cel de al cincilea punct cardinal. Adică centrul – gura vulcanului inepuizabil în irumperi ce nu izvorăsc din magmă, ci din înălțimile spiritului (…) Scrisul lui refuză canoanele de orice natură. Spiritul său este cel al unui nonconformist capabil să-și pună toată lumea în cap numai pentru iluzia de a fi strigat adevărul” (Ioan Grigorescu)[necesită citare]
  • „O voce inedită în filocalia română contemporană” (Geo Vasile)[necesită citare]
  • „Un polihistor sofianic” (Simón Ajarescu)[necesită citare]
  • „O enciclopedie vie. Sunt fericit că am trăit s-o văd și pe asta: cartea lui, Shakespeare și Eminescu. Numai el a avut puterea să ne pună oglinda ideală în față, să demonstreze că locul lui Eminescu este lângă Shakespeare” (Radu Beligan)[necesită citare]
  • „Un amestec sui-generis de geniu și naivitate” (Ion Cristoiu)[necesită citare]
  • „O personalitate covârșitoare” (Mircea Sântimbreanu)[necesită citare]
  • „Eu îi spun maestre. De ce? Fiindcă a făcut un film formidabil despre George Enescu și e un condeier de temut, cu bătaie lungă, cu care e bine să nu te pui rău, altfel riști să rămâi în istorie cu pecetea pe care ți-o pune el” (Iosif Sava)
  • „O figură cvasidiabolică dublată de un fel de sfânt apocrif” (Dumitru Dinulescu)[necesită citare]
  • „Dacă îmi iese în cale, îl leg de bara mașinii și îl plimb așa prin tot orașul. Norocul lui e că are doi îngerași, două fete gemene fără asemănare!” (Fănuș Neagu)[necesită citare]
  • „Un preot care predică într-un bordel” (H.R.Patapievici)[necesită citare]
  • „Un om căruia îi place spectacolul și face spectacol din orice. Fănuș Neagu sau alții care se supără pe el, nu-i înțeleg esența. El nu are nimic de împărțit cu nimeni, doar că-i place să se joace! E un degustător al ludicului” (Gheorghe Tomozei)[necesită citare]
  • „Un prieten din copilărie… din copilăria spirituală” (Horațiu Mălăele)[necesită citare]
  • „...Am rămas uluit de strălucirea condeiului său și de felul în care a tălmăcit într-un mod nemaiîntâlnit, fenomenal, fantastic, revelator, întreaga prezență scenică a celor 52 de muzicieni împreună cu mine. Am fost convins în acel moment că marele Grid Modorcea, scriitor prolific, marcant, a fost și este singurul om care, cu mintea sa sclipitoare, pătrunde în cele mai mici detalii și labirinturi sufletești și sonore, descifrând mesajul secret pe care eu am vrut să-l transmit publicului. Același Grid Modorcea a fulminat într-un nou articol, urmând să depășească în analiza sa toate dimensiunile de înțelegere și prezentare a ceea ce a auzit și a văzut, încât nu există cuvinte de a-i prezenta uluitoarea sa putere și viziune asupra stării sunetului, a muzicii și a mea personală, împreună cu Orchestra Națională de Folclor.Urcând folclorul românesc împreună cu mine la superdimensiune statală și înălțimi everestiene, aducând elogiul a tot ceea ce am făcut eu și ce s-a prezentat pe scenă, fenomenalul Grid Modorcea a depășit de departe tot ce s-a scris în materie de critică muzicală, pe toți criticii care au scris în presă în ultimii 60 de ani” (Gheorghe Zamfir)[necesită citare]
  • „Un Lope de Vega al României!” (Vasile Blendea)[necesită citare]
  • „Un nou Damian Stănoiu care face să se clatine amvoanele” (Ioan Grigorescu)[necesită citare]
  • „Autorul unor remarcabile filme de televiziune, unele demne de marele ecran, cum ar fi CREDINȚA LUI MOROMETE, o capodoperă” (Nedic Lemnaru)[necesită citare]
  • „Un autor inclasificabil. Scrie romane despre soarta țăranului, dar și convorbiri cu D.I.Suchianu, cronici cinematografice, dar și articole de scandal, scenarii pentru filme de o mare elevație, dar și cărți licențioase. Numele său poate fi întâlnit, cu aceeași probabilitate, în reviste literare prestigioase, în publicații obscure sau pe ecranele televizoarelor (și aceasta în condițiile în care Grid Modorcea a dus campanii înverșunate împotriva Televiziunii!). Autorul știe să vadă absurdul în viața cotidiană și să-l evidențieze cu fervoare, transformând totul într-un bâlci al deșertăciunilor. Chiar și pe crucea pe care își închipuie – cu o inofensivă megalomanie – că stă răstignit, el vede înainte de toate comedia existenței. Așa stând lucrurile, deschidem complet derutați cea mai recentă carte a sa… Surpriză!… Grid Modorcea ne ia din nou pe nepregătite…” (Alex Ștefănescu)[necesită citare]
  • „Un geniu al asociațiilor șocante de idei, cum ni se revelează în LUDIC, LUBRIC ȘI LITURGIC sau în FUCK YOU” (Dan Cristea)[necesită citare]
  • „O semnătură inconfundabilă, care impresionează prin erudiție și franchețe, fie că este vorba despre DICȚIONARUL CINEMATOGRAFIC AL LITERATURII ROMÂNE, fie despre un roman al viitorului ca LUDIC, LUBRIC ȘI LITURGIC” (Dinu Moraru)[necesită citare]
  • „Un spirit enciclopedic, înzestrat cu vocația sintezei, chemat să realizeze lucrări de referință, un cercetător capabil de un travaliu intens și continuu, autoritatea numărul 1 în critica de teatru și film de la noi. Dacă ar fi tradus, ar fi numărul 1 și în lume, nu mă îndoiesc. Dar Grid Modorcea este și un cineast remarcabil, singurul creator de docudrama din România, autorul, printre altele, al unui film despre Brâncuși, care pentru mine a fost o revelație neașteptată. Un astfel de film aduce o rază de lumină în împărăția politicului grosier, a violenței și sexualității. În sfârșit, mi-am zis, văzându-l pe un post de televiziune, filmul de artă intră pe micul ecran la nivel înalt, cu un film-lecție. Într-o dedicație, eu l-am numit pe Grid Modorcea Mare Academician și i-am oferit un Premiu de Excelență pentru Desenul Ideilor operei sale” (Ion Truică)[necesită citare]
  • „Oare care să fie secretul permanentei stări feerice a lui Grid Modorcea? Sănătatea, credința și iubirea. Ce arme fantastice!” (Geo Saizescu)
  • „Fără el, cultura română de azi e de neconceput. E o voce indispensabilă, care ne pune tuturor oglinda în față, să ne vedem așa cum suntem, fără menajamente. Unora le pare dificil, incomod, contestabil, dar e necesar ca aerul. Dacă Grid Modorcea n-ar exista, ar trebui inventat” (Ion Țugui)[necesită citare]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 1969 - Spectacolul Picnic pe câmpul de luptă de Francesco Arrabal, în regia sa, a fost premiat la Festivalul artei studențești;
  • 1985 – Premiul special al revistei „Argeș” pentru critică de film;
  • 1991 – Premiul special al Fundației „Evenimentul” pentru spirit polemic în ziaristică;
  • 1998 – Diplomă de excelență pentru contribuția susținută la dezvoltarea eminescologiei acordată de Academia internațională „Mihai Eminescu”;
  • 2004 – Premiul de excelență „Ion Truică” pentru „desenul ideilor” operei sale si Premiul "Mare Academician";
  • 2005 – Premiul Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF) pentru „Dicționarul filmului românesc de ficțiune”;
  • 2006 – Diplomă acordată de UARF cu prilejul împlinirii a „110 ani de cinematografie” pentru „contribuția deosebită adusă la dezvoltarea artei și culturii cinematografice românești”;
  • 2007 – Premiul „Valentin Silvestru” acordat de Fundația „Păcală” pentru „violența satirică și sarcasmul său umoristic, prezent în scrierile sale romanești, ca și în duelurile sale… cinematografice”; Medalia „Magna cum laude” acordată de UARF pentru contribuția deosebită la dezvoltarea artei și culturii cinematografice românești., cât și pentru succesul național și internațional al filmului George Enescu – Alesul lui Dumnezeu;
  • 2008 – Nominalizat la Premiile Naționale, secțiunea cercetare, pentru volumele "Filmul românesc în context european" și "Filmele Noului Val".
  • 2009 - Propus de un grup de elita al Asociatiei Scriitorilor Romani (Mircea Micu, Fanus Neagu, Mircea Ghitulescu, Dumitru Dinulescu) la Premiul Nobel pentru Literatura
  • 2010 - Premiul UARF pentru volumul-album "Privirea lui Gopo"
  • 2012 - Premiul de excelență pentru volumele „Filmul American” și „Pluta” (roman), acordat de Biblioteca „V.A. Urechia”, Galați
  • 2017 - Art Emis Academy - Brevet și Placheta „Honoris Causa” pentru activitatea sa pusă în slujba intereselor României

Situație familială[modificare | modificare sursă]

  • Căsătorit cu Violeta Modorcea, doctor in filologie, profesoară de literatură română și universală la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Au trei copii: un fiu, Vlad - producător de jocuri pe calculator la o firmă americană, și două fiice gemene stabilite la New York, Mihaela si Gabriela, care sunt actrițe, poete, compozitoare, cântărețe și alcătuiesc trupa de muzică pop Indiggo.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al scriitorilor români, vol. 2, M-Z,Ed. Paralela 45, 2006.
  • Dicționarul General al Literaturii Române, vol. IV, L/O, Ed. Academiei, București, 2006.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista membrilor DACIN SARA, orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28

Legături externe[modificare | modificare sursă]