Rîbnița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Rîbnița
Рыбница
Рибниця
—  Oraș  —
Panorama orașului Rîbniţa
Panorama orașului Rîbniţa
Drapel
Drapel
Sigiliul autorităților din Rîbnița
Sigiliu
Stemă
Stemă
Rîbnița se află în Transnistria
Rîbnița
Rîbnița
Rîbnița (Transnistria)
Orașul pe harta Transnistriei
Rîbnița se află în Rîbnița
Rîbnița
Rîbnița
Rîbnița (Rîbnița)
Orașul pe harta raionului Rîbnița
Coordonate: 47°45′40″N 29°1′0″E / 47.76111°N 29.01667°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
Teritoriu autonom Transnistria
Unitate administraivăRaionul Rîbnița
Atestare1628
Promovat oraș1938

Guvernare
 - PrimarAlla Demianova (2013)

Populație (2012)[1]
 - Total48.500 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștalMD-5500
Prefix telefonic555

Localități înfrățite
 - VinițaUcraina
 - DmitrovRusia
 - Hola PrîstanUcraina

Prezență online
Primăria Rîbnița
GeoNames Modificați la Wikidata

Rîbnița (în rusă Рыбница, în ucraineană Рибниця, îm poloneză Rybnica) este un oraș din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reședința raionului omonim de pe malul stâng al râului Nistru. Orașul e situat la o distanță de aproximativ 130 km de Chișinău și este un important centru industrial.

În cadrul Transnistriei, Rîbnița este considerată „capitala de nord a țării” (n.n. a RMN).[2]

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 53.648 locuitori, dintre care 11.235 (20.94%) moldoveni (români), 24.898 (46.40%) ucraineni și 11.738 (21.87%) ruși.[3]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Există mai multe teorii cu privire la originea numelui orașului. Cel mai probabil, denumirea localității ar proveni de la cuvântul pește în limba rusăрыба, transliterat „rîba”, consecutiv luînd numele Rîbnița (Рыбница). O altă teorie este că denumirea orașului se trage de la cuvântul „râm” în limba română, semnificând ploi abundente și roadă bună, prielnică pentru agricultură.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Fragment din Carte de Pologne de Rizzi-Zannoni (1667), pe care figurează localitatea.

Primele informații despre o localitate pe teritoriul Rîbniței datează din prima jumătate a secolului al XV-lea. Una dintre cele mai vechi mențiuni ale orașului se referă la anul 1628, fiind marcat ca o așezare pe o hartă a Uniunii polono-lituaniane, atunci făcând parte din voievodatul Bracław.

În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei (1793), a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, localitatea a fost inclusă în ținutul Balta din gubernia Podolia.

Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română.

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 11.453 locuitori, dintre care 1.729 (15.1%) moldoveni (români), 5.187 (45.29%) ucraineni, 3.216 (28.08%) evrei și 771 (6.73%) ruși.[4]

Pe 17 martie 1944, trupele germane aflate în retragerere, au asasinat la Rîbnița aproape 400 de prizonieri, cetățeni sovietici și anti-fasciști români.

Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Născuți în Rîbnița[modificare | modificare sursă]

  • Itzhak Itzhaki (1902–1955), om politic israelian și deputat în Knesset
  • Meir Argov (1905–1963), activist sionist, om politic israelian
  • Boris Șvarțburd (1908–1979), om de știință sovietic moldovean în domeniul ingineriei mecanice, doctor în științe tehnice
  • Vasile Malinschi (1912–1992), economist român, membru titular al Academiei Române, demnitar comunist
  • Ivan Dominski (1918–1994), fotbalist, antrenor și pedagog sovietic
  • Semion Șvarțburd (1918–1996), profesor și matematician sovietic și israelian, doctor în științe pedagogice
  • David Zelvenski (n. 1930), istoric, publicist și muzeolog sovietic moldovean și israelian
  • Israel Feldman (n. 1933), matematician și profesor sovietic moldovean și israelian
  • Ksenia Mialo (1936–2018), politolog, culturolog, publicist și personalitate publică sovietică și rusă
  • Mihail Faerberg (1946–2019), medic sovietic și rus, Doctor emerit al Rusiei
  • Boris Minț (n. 1958), om de afaceri rus, personalitate publică și filantrop, consilier de stat al Federației Ruse
  • Evgheni Șevciuk (n. 1968), al doilea președinte al Transnistriei
  • Elena Lukaș (n. 1976), om de stat ucrainean și personalitate publică, ministru al justiției al Ucrainei (2013-2014)
  • Oleg Hromțov (n. 1983), fotbalist moldovean
  • Aliona Martîniuc (n. 1991), jucătoare de volei

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ru Статистический ежегодник ПМР, 2012
  2. ^ Праздник для всей республики
  3. ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]