Rîbnița
Rîbnița | |||||
— Oraș — | |||||
![]() Panorama orașului Rîbniţa | |||||
| |||||
Orașul pe harta raionului Rîbnița | |||||
Coordonate: 47°45′40″N 29°1′0″E / 47.76111°N 29.01667°E | |||||
---|---|---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||||
Unitatea Teritorial Administrativă[*] | Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului[*] | ||||
Unitate administraivă | Raionul Rîbnița | ||||
Atestare | 1628 | ||||
Promovat oraș | 1938 | ||||
Guvernare | |||||
- Primar | Alla Demianova (2013) | ||||
Populație (2012)[1] | |||||
- Total | ▼48.500 locuitori | ||||
Fus orar | UTC+2 | ||||
Cod poștal | MD-5500 | ||||
Prefix telefonic | 555 | ||||
Localități înfrățite | |||||
- Vinița | Ucraina | ||||
- Dmitrov | Rusia | ||||
- Hola Prîstan | Ucraina | ||||
Prezență online | |||||
Primăria Rîbnița GeoNames ![]() | |||||
Modifică date / text ![]() |
Rîbnița sau Rîmnița (în rusă Рыбница, în ucraineană Рибниця, în poloneză Rybnica) este un oraș din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reședința raionului omonim de pe malul stâng al râului Nistru. Orașul e situat la o distanță de aproximativ 130 km de Chișinău și este un important centru industrial.
În cadrul Transnistriei, Rîbnița este considerată „capitala de nord a țării” (n.n. a RMN).[2]
Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 53.648 locuitori, dintre care 11.235 (20.94%) moldoveni, 24.898 (46.40%) ucraineni și 11.738 (21.87%) ruși.[3]
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Există mai multe teorii cu privire la originea numelui orașului. Cel mai probabil, denumirea localității ar proveni de la cuvântul pește în limba rusă – рыба, transliterat „rîba”, consecutiv luînd numele Rîbnița (Рыбница). O altă teorie este că denumirea orașului se trage de la cuvântul „râm” în limba română, semnificând ploi abundente și roadă bună, prielnică pentru agricultură.
Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele informații despre o localitate pe teritoriul Rîbniței datează din prima jumătate a secolului al XV-lea. Una dintre cele mai vechi mențiuni ale orașului se referă la anul 1628, fiind marcat ca o așezare pe o hartă a Uniunii polono-lituaniane, atunci făcând parte din voievodatul Bracław.
În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei (1793), a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, localitatea a fost inclusă în ținutul Balta din gubernia Podolia.
Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română.
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 11.453 locuitori, dintre care 1.729 (15.1%) moldoveni (români), 5.187 (45.29%) ucraineni, 3.216 (28.08%) evrei și 771 (6.73%) ruși.[4]
Pe 17 martie 1944, trupele germane aflate în retragerere, au asasinat la Rîbnița aproape 400 de prizonieri, cetățeni sovietici și anti-fasciști români.
Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.
Personalități[modificare | modificare sursă]
Născuți în Rîbnița[modificare | modificare sursă]
- Itzhak Itzhaki (1902–1955), om politic israelian și deputat în Knesset
- Meir Argov (1905–1963), activist sionist, om politic israelian
- Boris Șvarțburd (1908–1979), om de știință sovietic moldovean în domeniul ingineriei mecanice, doctor în științe tehnice
- Vasile Malinschi (1912–1992), economist român, membru titular al Academiei Române, demnitar comunist
- Ivan Dominski (1918–1994), fotbalist, antrenor și pedagog sovietic
- Semion Șvarțburd (1918–1996), profesor și matematician sovietic și israelian, doctor în științe pedagogice
- David Zelvenski (n. 1930), istoric, publicist și muzeolog sovietic moldovean și israelian
- Israel Feldman (n. 1933), matematician și profesor sovietic moldovean și israelian
- Ksenia Mialo (1936–2018), politolog, culturolog, publicist și personalitate publică sovietică și rusă
- Mihail Faerberg (1946–2019), medic sovietic și rus, Doctor emerit al Rusiei
- Boris Minț (n. 1958), om de afaceri rus, personalitate publică și filantrop, consilier de stat al Federației Ruse
- Evgheni Șevciuk (n. 1968), al doilea președinte al Transnistriei
- Elena Lukaș (n. 1976), om de stat ucrainean și personalitate publică, ministru al justiției al Ucrainei (2013-2014)
- Oleg Hromțov (n. 1983), fotbalist moldovean
- Aliona Martîniuc (n. 1991), jucătoare de volei
Au locuit în Rîbnița[modificare | modificare sursă]
- Chaim Zanvl Abramowitz (1893/1902-1995) - rabin hasidic
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Vedere a orașului dinspre Rezina
-
Centrul orașului
-
Blocuri locative din perioada sovietică
-
-
Memorialul din localitate
-
Autogara
Referințe[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
|
|
|