Transport în București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Bucureștiul are cea mai mare rețea de transport în comun din România, și printre cele mai mari din Europa. Rețeaua este compusă dintr-un sistem de metrou, plus trei metode de transport de suprafață: tramvaie, autobuze și troleibuze. Deși există multe puncte de corespondeță, sistemul de metrou și cel de transport de suprafață sunt administrate de organizații diferite (Metrorex și RATB, respectiv) și folosesc bilete separate, făcând transferul între ele dificil de multe ori. Din această cauză, cele două rețele de transport vor fi unificate din 2007, sub Autoritatea Metropolitană de Transport, și un sistem comun de bilete va intra în funcțiune (testele pentru acest sistem au început pe unele rute RATB din iulie 2006).

Metrou[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Metroul din Bucureşti

Sistemul de metrou este furnizat de Metrorex și are patru linii: M1, M2, M3 și M4. În total, are o lungime de 63 km și 45 de stații, cu o distanță medie de 1,5 km între stații. Este printre cele mai rapide forme de transport din oraș.

Transport în comun de suprafață[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii, vezi Autobuze în București și Tramvaie în București.

Transportul de suprafață este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB), și include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie și metrouri ușoare. Rețeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent și transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi[1] pe 106 linii de autobuz, 18 de linii de troleibuz și 23 de linii de tramvai[2]. În schimb, sistemul este deseori foarte încărcat, fiind frecvent utilizat. Ca și cu metroul, sistemul RATB trece printr-o fază de reînnoire, caracterizată prin convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou ușor, și achiziționarea vehiculelor noi, mai ales pentru autobuze.

În București există și un transport bine dezvoltat cu microbuze care asigură legătura dintre oraș și localitățile din jur ele fiind o alternativă la transportul public.

La începutul anului 2008 existau 9500 taximetre autorizate în București[3].


Autobuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autobuze din Bucureşti

Sistemul RATB de autobuz este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București. De fapt, reclamele RATB spun că nimeni nu poate fi mai departe de cinci minute pe jos de la o stație de autobuz. Sunt 101 linii de autobuz, majoritatea servind destinații din Municipiul București. Există, totuși, unele rute preorășenești care oferă legături cu localitățile județului Ilfov.

Parc auto[modificare | modificare sursă]

Parcul de autobuze al RATB, care este într-o fază de reînnoire, are mai mult de 1000 de vehicule. Autobuzele vechi Ikarus 260(construite in 1991 si 1993) și DAC 112UDM (construite între 1987 și 1993), au fost scoase din uz. În decembrie 2005, RATB a încheiat un contract pentru 500 de autobuze noi Mercedes Citaro, cu podea joasă și accessibile pentru persoanele cu disabilități. Primele 12 autobuze Citaro au fost introduse în iunie 2006, după care 15 vehicule au fost livrate saptămânal până la livrarea a 400 de bucăți. Ultimele 100 de autobuze au fost livrate între februarie și mai 2007 și sunt deja în circulație. Parcul auto este în prezent format din următoarele modele:

TER[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii,vezi TER București.

TER(Tren Express Regional) este un proiect pentru o rețea de trenuri de mare viteză din Zona Metropolitană București. Vor exista 5 linii de mare viteză și una specială, ce înconjoară Linia de Centură a Bucureștiului.

Transportul rutier[modificare | modificare sursă]

Bucureștiul este cel mai important nod de comunicații rutier din România. De la București pleacă următoarele drumuri naționale și autostrăzi :

Aceste drumuri și autostrăzi fac parte din axele europene E60, E70, E81 și E85.

Alte drumuri naționale care pornesc din capitală sunt : DN1A, București - Ploiești - Vălenii de Munte - Brașov, DN71, București - Târgoviște - Sinaia.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Din București pornesc cele mai importante căi feroviare denumite și magistrale feroviare în număr de 5, respectiv :

Alte linii sunt 901 București - Pitești - Slatina - Craiova, 902 București - Giurgiu și mai departe către Bulgaria și 801 București - Oltenița.

Cea mai importanta gară a României dar și a Bucureștiului este Gara de Nord. Alte gări din București mai sunt: Gara Basarab, Gara Rahova, Gara Obor, Gara Băneasa, Gara Pantelimon, Gara Titan Sud. În trecut au existat mai multe gări în București.

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

În București sunt în prezent două aeroporturi funcționale.

Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) este principala poartă aeriană a capitalei dar și a țări. De aici pleacă și sosesc zilnic curse către Arad, Bacău, Baia Mare, Cluj Napoca, Constanța, Iași, Satu Mare, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara dar și spre Chișinău precum și numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia și Africa. În anul 2007 s-a înregistrat un volum al traficului de pasageri de aproximativ 5 milioane.

La Aeroportul Aurel Vlaicu se concentrează mai ales companie aeriană low-cost care au curse atât în țara dar și în alte țari europene.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Regia Autonomă de Transport București
  2. ^ Regia Autonomă de Transport București
  3. ^ Comunicat Primar General

Legături externe[modificare | modificare sursă]