Războiul de Independență al Croației

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Războiul Croat de Independență)
Salt la: Navigare, căutare
Războiul de Independență al Croației
Parte a Războaiele iugoslave
Destruction of a tank.jpg
Soldați croați pregătind atacul asupra unui tanc sârbesc în timpul Incidentului de la Podișul Miljevci - 21 iunie 1992
Informații generale
Perioadă 1991–1995
Loc Croația
Rezultat Victorie decisivă croaților
Modificări teritoriale Guvernul croat obține control deplin asupra teritoriului din Croația
Combatanți
Mai-Octombrie 1991:
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Insurgenți sârbi

Armata Populară Iugoslavă Armata Populară Iugoslavă
(Controlată de sârbi)a

Mai-Octombrie 1991:
Croaţia Republica Croația
(republică în R.S.F. Iugoslavia)
Octombrie 1991-1994:
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Republica Sârbă Krajina

Bătălia de la Dubrovnik:

Armata Populară Iugoslavă Armata Populară Iugoslavă
(Controlată de sârbi)

Muntenegru TO muntenegrene

Octombrie 1991-1994:
border Croaţia Croația
1995:
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Republica Sârbă Krajina

Republika Srpska Republika Srpska
(parțial implicată)

1995:
border Croaţia Croația

Bosnia şi Herţegovina Republica
Bosnia și Herțegovina
b
(Operațiunea Storm, 1995)

Conducători
Flag of Serbia (1992-2004).svg Flag of FR Yugoslavia.svg Slobodan Milošević
(Președinte al Serbiei)
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Milan Babić
(Președinte al R.S. Krajina)
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Milan Martić
(Președinte al R.S. Krajina)
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Mile Mrkšić
(Armata R.S. Krajina Șef de stat major)
Flag of Serbian Krajina (1991).svg Armata Populară Iugoslavă Ratko Mladić
Croaţia Franjo Tuđman
(Președinte al Croației)
Croaţia Gojko Šušak
(Ministrul Apărării)
Croaţia Antun Tus
(Șef de stat major HV 1991-1992)
Croaţia Janko Bobetko
(Șef de stat major HV 1992-1995)

Bosnia şi Herţegovina Atif Dudaković
(Comandant alCorpurilor 5 ARBiH 1995)

Pierderi
Surse sârbe:
  • 6.760 morți sau dispăruți[6]
    • 4.324+ combatanți
    • 2.344+ civili
  • 447.316 strămutați[1]

Surse croate:

  • vezi note:[2]

Surse ONU:

  • 300.000 strămutați [7]
Surse croate:
  • 13.583 morți sau dispăruți[8]
  • 37.180 răniți[8]

SAU

  • peste 12.000 morți sau dispăruți[9]
    • 6.788+ combatanți
    • 4.508+ civili

Surse internaționale:

  • peste 20.000 morți sau dispăruți[10]
  • 196.000 strămutați în perioada războiului[11]
Aproximativ 10.000[1] sau aproximativ 20.000 [2][3][4][5] morți în ambele tabere
a Unitățile Armatei Populare Iugoslave controlate de sârbi au continuat să lupte până în 1991 și puțin în 1992, sprijinind Republica Sârbă Krajina dar nu ca o autoritate oficială de luptă separatistă

b Republica Bosnia și Herțegovina a fost semnificativă pentru conflict numai în 1995. În 1995, după Acordul de la Washington, statul a fost de facto reprezentant de croați bosniaci și bosniaci (musulmani bosniaci) din însuși Bosnia și Herțegovina. A nu fi confundat cu Bosnia și Herțegovina, care cuprinde toate cele trei grupuri etnice bosniace.


Războiul de Independență al Croației a fost un război desfășurat în Croația din 1991 până în 1995 dintre guvernul croat și forțele sârbe. Sârbii au înființat Republica Sârbă Krajina, o entitate politică (nerecunoscută) și și-au declarat secesiunea față de restul Croației.

Note pierderi[modificare | modificare sursă]

^Surse sârbe:

  • 447.316 strămutate:

^Surse croate:

^Surse internaționale:

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en International Herald Tribune”. Arhivat din original la 28 martie 2009. http://web.archive.org/web/20090328131654/http://www.iht.com/articles/ap/2008/11/19/europe/EU-Serbia-Croatia-World-Court.php. Accesat la 12 iulie 2009. 
  2. ^ en Ex-Yugoslavia: Apologies, Finally”. 9 - 15 septembrie 2003. http://www.tol.cz/look/TOLnew/article.tpl?IdLanguage=1&IdPublication=4&NrIssue=50&NrSection=6&NrArticle=10669. Accesat la 12 iulie 2009. 
  3. ^ en BBC Presidents apologise over Croatian war”. 10 septembrie 2003. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3095774.stm BBC. Accesat la 12 iulie 2009. 
  4. ^ ro Serbia răspunde acuzațiilor de genocid ale Croației cu un contraproces intentat la CIJ”. 20 noiembrie 2008. http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/features/2008/11/20/feature-01. Accesat la 12 iulie 2009. 
  5. ^ en UN to hear Croatia genocide claim against Serbia”. 19 noiembrie 2008. http://www.tehrantimes.com/index_View.asp?code=182811. Accesat la 12 iulie 2009. 
  6. ^ en KILLED AND MISSING PERSONS FROM THE TERRITORIES OF REPUBLIC CROATIA AND FORMER REPUBLIC OF SERB KRAYINA”. 25 septembrie 2005. http://www.war-memorial.net/mem_det.asp?ID=164. Accesat la 12 iulie 2009. 
  7. ^ en Croatia: Operation "Storm" - still no justice ten years on”. 3 august 2005. Arhivat din original la 16 decembrie 2005. http://web.archive.org/web/20051216105101/http://web.amnesty.org/library/index/engeur640022005. Accesat la 12 iulie 2009. 
  8. ^ a b hr RATNE ŠTETE, IZDACI ZA BRANITELJE, ŽRTVE I STRADALNIKE RATA U REPUBLICI HRVATSKOJ. http://www.revija-socijalna-politika.com/ojs2/index.php/rsp/article/view/225/229. Accesat la 12 iulie 2009. 
  9. ^ en Martic Witness Details Croatian War Casualties”. 13 aprilie 2006. http://www.iwpr.net/?p=tri&s=f&o=261066&apc_state=henh. Accesat la 12 iulie 2009. 
  10. ^ en Country profile: Croatia”. 1 februarie 2008. Arhivat din original la 24 mai 2011. http://web.archive.org/web/20110524124447/http://www.fco.gov.uk/en/about-the-fco/country-profiles/europe/croatia?profile=all. Accesat la 12 iulie 2009. 
  11. ^ en CIVIL AND POLITICAL RIGHTS IN CROATIA”. Human Rights Watch. octombrie 1995. http://www.hrw.org/reports/1995/Croatia.htm. Accesat la 12 iulie 2009. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]