Plitvice
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Parcul Național Plitvice | |
|---|---|
| Date generale | |
| amplasare | |
| {{{punct-2}}} | {{{descrie2}}} |
| {{{punct-3}}} | {{{descrie3}}} |
| {{{punct-4}}} | {{{descrie4}}} |
| {{{punct-5}}} | {{{descrie5}}} |
| {{{punct-6}}} | {{{descrie6}}} |
| {{{punct-7}}} | {{{descrie7}}} |
| caracteristice | terase de travertin, și cascadele |
| orașe apropiate | Korenica și Slunj |
| suprafața | 296,85 km² |
| {{{punct-12}}} | {{{descrie12}}} |
| {{{punct-13}}} | {{{descrie13}}} |
| {{{punct-14}}} | {{{descrie14}}} |
| {{{punct-15}}} | {{{descrie15}}} |
| {{{punct-15a}}} | {{{descrie15a}}} |
| {{{punct-15b}}} | {{{descrie15b}}} |
| {{{punct-15c}}} | {{{descrie15c}}} |
| {{{punct-15d}}} | {{{descrie15d}}} |
| întemeiat | 8. apriliel 1949 |
| Web site | Plitvice |
| {{{punct-17}}} | {{{descrie17}}} |
| {{{punct-18}}} | {{{descrie18}}} |
| {{{punct-19}}} | {{{descrie19}}} |
| {{{punct-21}}} | {{{descrie21}}} |
| {{{punct-22}}} | {{{descrie22}}} |
| {{{punct-23}}} | {{{descrie23}}} |
| {{{punct-24}}} | {{{descrie24}}} |
| ' | |
| {{{punct-25a}}} | {{{descrie25a}}} |
| {{{punct-25b}}} | {{{descrie25b}}} |
| {{{punct-25c}}} | {{{descrie25c}}} |
| {{{punct-25d}}} | {{{descrie25d}}} |
| {{{punct-25e}}} | {{{descrie25e}}} |
| {{{punct-25f}}} | {{{descrie25f}}} |
| {{{punct-25g}}} | {{{descrie25g}}} |
| {{{punct-26}}} | {{{descrie26}}} |
| {{{punct-27}}} | {{{descrie27}}} |
| {{{punct-28}}} | {{{descrie28}}} |
| {{{punct-29}}} | {{{descrie29}}} |
| {{{punct-30}}} | {{{descrie30}}} |
| {{{punct-30a}}} | {{{descrie30a}}} |
| {{{punct-30b}}} | {{{descrie30b}}} |
| {{{punct-30c}}} | {{{descrie30c}}} |
| {{{punct-30d}}} | {{{descrie30d}}} |
| ' | |
Complexul Plitvice din Croația a fost declarat parc național încă din anul 1949 (Nacionalni park Plitvička jezera), reprezentând cea mai veche rezervație naturală din sud-estul Europei, vizitată anual de aproape 1 milion turiști.
În anul 1979 parcul Plitvice a fost preluat pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Reprezintă un sistem carstic format din 16 lacuri, unite între ele de râul Plitvice, și prin zeci de cascade spectaculoase. Pădurile dese de pin care flanchează sistemul carstic adăpostesc urși, lupi și diferite specii de păsări. Cel mai mare lac este lacul Kozjak (navigabil).
Cele 16 lacuri:
| Numele lacului | Altitudinea | Suprafață (ha) | Adâncimea (m) |
|---|---|---|---|
| Prošćansko jezero | 636 | 68 | 37 |
| Ciginovac | 625 | 8 | 11 |
| Okrugljak | 613 | 4 | 15 |
| Batinovac | 610 | 2 | 6 |
| Veliko jezero | 607 | 2 | 8 |
| Malo jezero | 605 | 2 | 10 |
| Vir | 599 | 1 | 5 |
| Galovac | 585 | 13 | 25 |
| Milinovo jezero | 576 | - | - |
| Gradinsko jezero | 553 | 8 | 10 |
| Buk | 545 | - | - |
| Kozjak | 535 | 82 | 47 |
| Milanovac | 523 | 3 | 19 |
| Gavanovac | 519 | 1 | 10 |
| Kaluđerovac | 505 | 2 | 13 |
| Novakovića brod | 503 | 0,4 | 5 |
Printre cele mai mari cascade se numără următoarele:
| Numele cascadei | Înălțimea cascadei |
|---|---|
| Veliki slap (Marea Cascadă) | 78 m |
| Galovački buk (Cascada Galovac) | 25 m |
[modificare] Galerie de imagini
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
PLITVICE, cum ajungem , cat costa, trasee