Războaiele Iugoslave

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Războaiele iugoslave)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru războaiele din Balcani din 1912-1913, vezi Războaiele balcanice
Războaiele Iugoslave
Parte a

În sensul acelor de ceasornic: Lespede de morminte de la Masacrul de la Srebrenica din Bosnia și Herțegovina; Semnarea Acordului de la Dayton; Turnul de apă din Croația grav avariat; Coloană de tancuri JNA în Slovenia; Retragerea tancurilor JNA din Kosovo
Informații generale
Perioadă 1991-2001
Loc Teritoriul din fosta Iugoslavie: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia
Rezultat Noi state independentea
Combatanți
1991–95:

Republica Federală Iugoslavia RF Iugoslavia
Republika Srpska Republika Srpska
 (din 1992)
Republica Sârbă Krajina Republica Sârbă Krajina


Provincia Autonomă a Bosniei de Vest
1991–95:

Croaţia Croația
Republica Croată Herţeg-Bosnia RC Herțeg-Bosnia
 (din 1992)


Republica Bosnia şi Herţegovina Republica Bosnia și Herțegovinac (din 1992)
Slovenia Slovenia (1991)


NATO NATO (1995)

1998–2001:

Republica Federală Iugoslavia RF Iugoslavia


Republica Macedonia Macedoniab (2001)

1998–2001:

Armata de Eliberare din Kosovo UÇK
Armata de Eliberare din Preševo, Medveđa şi Bujanovac UÇPMB (din 1999)
UÇK (2001)

Albania Albania
(parțial implicată)


NATO NATO (1999)

Conducători
Republica Federală Iugoslavia Republica Federală Serbia Slobodan Milošević
Republica Federală Iugoslavia Republica Federală Muntenegru Momir Bulatović
Republica Federală Iugoslavia Branko Kostić
Republica Federală Iugoslavia Dragoljub Ojdanić
Republica Federală Iugoslavia Nebojša Pavković
Republica Federală Iugoslavia Vojislav Šešelj

Republika Srpska Radovan Karadžić
Republika Srpska Ratko Mladić

Republika Srpska Milan Martić
Republika Srpska Milan Babić

Fikret Abdić

Macedonia Boris Trajkovski
Macedonia Ljubčo Georgievski
Macedonia Ljube Boškoski
Croaţia Franjo Tuđman
Croaţia Janko Bobetko
Republica Croată Herţeg-Bosnia Mate Boban

Republica Bosnia şi Herţegovina Alija Izetbegović
Republica Bosnia şi Herţegovina Sefer Halilović

Slovenia Milan Kučan
Slovenia Janez Janša

Europa Javier Solana
SUA Wesley Clark
SUA Bill Clinton
Regatul Unit Tony Blair
Regatul Unit John Major

Uck kla logo.svg Agim Çeku
Uck kla logo.svg Hashim Thaçi
Ali Ahmeti

Pierderi
Serbia peste 36.000 de morți

Macedonia 66 de morți

Croaţia peste 20.000 de morți

Republica Bosnia şi Herţegovina 64.000 de morți


Slovenia 18 morți


Albania 14.000 de morți

a Independența Kosovo este în dezbatere. Vezi Declarația de independență a provinciei Kosovo din 2008.

b Macedonia nu a fost într-un conflict cu niciuna dintre republicile federației, decât cu albanezii NLA și nu a avut nicio alianță cu forțele paramilitare sârbe.


c Între 1992-1994, Republica Bosnia și Herțegovina era reprezentată în special de bosniaci (musulmanii bosniaci), un grup etnic din Bosnia și Herțegovina. Între 1994-1995, după Acordul de la Washington, statul a fost de asemenea reprezentat de croații bosniaci.

Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate cele șase foste republici iugoslave. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte între cetățenii din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice și politice, mai ales dintre sârbii pe de o parte și croații, bosniacii și albanezii pe de altă; de asemenea și dintre bosniacii și croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia.

Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia,[1] un eveniment simbolic care a reprezentat sfârșitul „frăției și unității”. În același an slovenii și croații deja își proclamă independența, provocând represalii împotriva separării din partea Armatei Populare Iugoslave.

În cele din urmă războaiele s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de războaie și purificări etnice.[2] Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de război.[3] Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înființat de ONU pentru a judeca acest crime.[4]

Războaiele iugoslave pot fi împărțite în două grupuri din diferite conflicte distincte:

1. Războiul din Slovenia (1991)
2. Războiul Croat de Independență (1991-1995)
3. Războiul Bosniac (1992-1995)
  • Războaiele din zonele populate de albanezi:
1. Războiul din Kosovo (1998[5] - 1999)
2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)
3. Conflictul din Macedonia (2001)

Terminologie[modificare | modificare sursă]

Alternativ, războaiele au fost numite:

  • „Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din moment ce războiul a afectat numai Balcanii de Vest
  • „Războiul din fosta Iugoslavie”
  • „Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave”
  • „Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată inventat de jurnalistul britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare 1912–1913[6]
  • „Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.[7]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]