Armata de Eliberare din Kosovo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Armata de Eliberare din Kosovo
A participat în Războiul din Kosovo
Uck kla logo.svg
Emblema organizației
Perioadă 1981 - 1999
Conducători Adem Jashari, Hashim Thaçi, Agim Çeku, Ramush Haradinaj
Zonă de
operare
Kosovo
Succedat de Corpurile de Protecție Kosovo
Aliați Albania, NATO
Inamici Iugoslavia

Armata de Eliberare din Kosovo sau UÇK (albaneză Ushtria Çlirimtare e Kosovës sau UÇK) a fost o organizație gherilă formată din albanezi kosovari, având ca scop obținerea independenței Kosovoului față de Iugoslavia la sfârșitul anilor '90.

Campania împotriva forțelor de securitate sârbe a precipitat o mare lovitură pentru armata Iugoslaviei, ducând la războiul din Kosovo. Intervenția armatei, forțelor de securitate ale Iugoslaviei și a militanților sârbi în Kosovo a dus la exodul albanezilor kosovari și la o criză a refugiaților, determinând în cele din urmă intervenția militară NATO pentru a opri ceea ce a fost identificat (de țările NATO, organizații ale drepturilor omului, UE, și mass-media de Vest) ca fiind o campanie de purificare etnică[1] [2]

Conflictul s-a încheiat printr-un acord negociat care a solicitat ONU să preia administrarea și procesul politic, inclusiv clădirile instituțiilor locale, stabilind statutul final al regiunii.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În februarie 1996, UÇK a întreprins o serie de atacuri împotriva obiectivelor sârbe, incluzând poliția sârbă, birouri guvernamentale și locuințe ale civililor sârbi din vestul provinciei Kosovo.[3] Autoritățile sârbe au denunțat UÇK ca fiind o organizație teroristă, iar numărul forțelor de securitate în regiune a fost întărit.

Voluntari externi[modificare | modificare sursă]

UÇK a primit voluntari din țări precum Suedia, Belgia, Regatul Unit, Germania, SUA[4], și Franța[5]. 30-40 de voluntari din partea Asociației Internaționale de Voluntari a Forțelor Croate au participat de asemenea la antrenamente trupelor UÇK[6].

De obicei UÇK își răsplătea voluntarii internaționali cu un pasaj acasă, ca gest de mulțumire.[7]

Urmările (după 1999)[modificare | modificare sursă]

După război, organizația UÇK a fost transformată în Corpurile de Protecție ale Kosovo, lucrând alături de forțele de patrulare NATO din provincie.[8] Succesiunea armatei UÇK rămâne puternică în Kosovo. Foștii membri joacă un rol important în politica kosovară.

Fostul lider politic al organizației, Hashim Thaçi, este în prezent președintele Partidului Democrat din Kosovo și prim-ministrul provinciei din ianuarie 2008.

Fostul lider militar al organizației, Agim Çeku a fost prim-ministru după sfârșitul războiului. Această mișcare a determinat multe contradicții în Serbia, deoarece Belgradul l-a considerat un criminal de război, cu toate acestea tribunalul de la Haga l-a condamnat[2].

Ramush Haradinaj, fost comandant UCK, a lucrat ca prim-ministru al provinciei pentru o perioadă scură de timp, înainte ca acesta să plece de bunăvoie la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie la Haga pentru a fi judecat pentru crimele sale din război,[3] și achitat de orice acuzație.

Fatmir Limaj, un fost comandant cu grad înalt al UCK, a fost de asemenea și el la tribunalul del Haga și achitat de orice acuzație în noiembrie 2005 [4]. În prezent este ministru al transporturilor și comunicațiilor.

Hajredin Bala, un fost gardian al prizonierilor UCK a fost condamnat la 30 noiembrie 2005, la 13 ani de închisoare pentru neglijarea a trei prizonieri, la tabăra de închisoare din Llapushnik, rolul său personal pentru "întreținerea și punerea în aplicare a condițiilor inumane" a taberei, sprijinirea de tortură a unui prizonier, precum și participarea la omorârea a nouă prizonieri din lagărul de la care au fost luați și duși pe munții Berisha și uciși pe 25 sau 26 iulie 1998. Bala a făcut apel pentru sentință iar apelul este în continuare în așteptare.[9]

Sprijin extern[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]