Ratko Mladić
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ratko Mladić (română Ratko Mladici), (n. 12 martie 1942, Bozinovici, Bosnia şi Herţegovina), a fost comandantul şef al armatei Republicii Srpska în timpul războiului din Bosnia între 1992 - 1995. Este acuzat de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanităţii şi violarea legilor războiului.
Cuprins |
[modifică] Tinereţea
Ratko Mladić s-a născut în 1942 la Bozinovici, localitate situată în acea perioadă în Statul Independent Croat, stat satelit al celui de al treilea Reich creat după dezmembrarea în 1941 a Regatului Iugoslaviei. Tatăl său a fost partizan al lui Tito şi a fost ucis de ustaşi în primăvara anului 1945, cu puţin timp înainte de terminarea celui de al doilea război mondial.
În copilărie Ratko voia să devină învăţător, iar apoi chirurg. Până la urmă a optat pentru cariera militară în cadrul Armatei Populare Iugoslave (sârbă Југословенска народна армија ) (JNA).
[modifică] Cariera militară
În 1961 Ratko Mladić este admis la Şcoala militaro-industrială din Zemun. Apoi urmează Academia militară, pe care o absolvă în 1965 cu calificativul „remarcabil”.
Ofiţer dotat, a avut o ascensiune rapidă.[1] Prima sa comandă este a unei unităţi din Skopje, ca sublocotenent. Se dovedeşte un ofiţer capabil, ulterior primind comanda unui batalion, respectiv unei brigăzi. În 1989 este numit şef al serviciului Pregătire militară a celei de a 3-a regiune militairă a Iugoslaviei. Dezmembrarea RSF Iugoslavia l-a implicat în războaiele care au urmat.
[modifică] Războiul din Bosnia
În iunie 1991 Mladić a fost numit la Knin comandantul celui ce al 9-lea corp de armată în conflictul dintre JNA şi forţele croate. În 4 octombrie 1991 este avansat general de brigadă. În 24 aprilie 1992 este promovat general de divizie, iar în 25 aprilie este numit şef de stat major adjunct al cartierului general al celui de-al 2-lea district militar al JNA de la Sarajevo. Îşi preia funcţia la 9 mai. În 12 mai Adunarea Parlamentară a sârbilor bosnieni votează înfiinţarea Armatei Republicii Srpska (sârbă Војска Републике Српске) (VRS), iar Mladić devine comandantul ei până la 22 decembrie 1996.[2] În data de 24 iunie 1994, la ordinul sur lui Slobodan Milošević, Armata Iugoslavă (sârbă Војска Југославије) (VJ), de care aparţinea de fapt, îl avansează la gradul de general de corp de armată.
După recunoaşterea în 6 aprilie 1992 de către comunitatea internaţională a independenţei Bosniei şi Herţegovinei la Sarajevo izbucnesc lupte. În mai, oraşul este supus asediului şi bombardat de către VRS, sub comanda lui Mladić.[2] Asediul ar fi provocat peste 12 000 de victime.[1]
Deşi prin rezoluţia 819 a Consiliului de Securitate al ONU din 16 aprilie 1993 enclavele Zepa şi Srebreniţa din estul Republicii Srpska fuseseră declarate „zone de securitate”, care nu pot fi ţinte militare, VRS le atacă între 2 şi 11 iulie 1995. Peste 8000 de prizonieri musulmani sunt executaţi între 13 şi 19 iulie, ceea ce va fi cunoscut sub numele de masacrul de la Srebrenica.[2]
[modifică] Ratko Mladić şi TPI
În 1995 TPI inculpă pe Ratko Mladić, acuzându-l de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanităţii şi violarea legilor războiului în calitate de comandant al VRS, responsabil de acţiunile acesteia.[1][2]
Fugar, este suspectat că se ascunde în Serbia sau Republika Srpska, fiind sprijinit de armata şi poliţia locală.
În 22 februarie 2006 ziarele Glas Javnosti şi Blic din Serbia şi Nezavisne Novine din Banja Luka, Bosnia anunţă că se duc negocieri privind predarea lui Ratko Mladić, însă informaţia este dezminţită atât de guvernul Republicii Federale Iugoslavia, cât şi de TPI.[1][3] Se spune că Mladić preferă să moară decât să se predea.[4] Deşi în Serbia se bucură de popularitate, zilele sale „sunt numărate”[4] deoarece Serbia este somată să-l predea drept condiţie pentru semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE.[5]
[modifică] Note
- ^ a b c d en Mladic arrest claim is denied Times Online, 21 februarie 2006, accesat 2008-07-26
- ^ a b c d fr Ratko Mladic Trial Watch, accesat 2008-07-25
- ^ en [Profile: Ratko Mladic BBC, 6 iunie 2005, accesat 2008-07-25
- ^ a b Ratko Mladici preferă să moară în loc să fie capturat - presă Mediafax, 25 iulie 2008
- ^ Dezbatere europeană pe tema unui pact provizoriu cu Serbia Mediafax, 28 ianuarie 2008
