Războiul Croato-Bosniac

Războiul croato-bosniac

Informații generale

Perioadă	19 iunie 1992^[1] - 23 februarie 1994
Loc	Bosnia și Herțegovina, în special în Centrul Bosniei și de-a lungul râului Neretva
Rezultat	Impas, Acordul Washington și crearea Federației Bosniei și Herțegovina

Beligeranți

RC Herzeg-Bosnia

Croația

Republica Bosnia și Herțegovina

Conducători

Franjo Tuđman
(Președinte al Croației)

Mate Boban
(Președinte al Republicii Croate Herțeg-Bosnia)
Milivoj Petković
(Șef de stat major al HVO)
Dario Kordić
(lider politic al croaților bosniaci din centrul Bosniei)

Valentin Ćorić
(comandant al poliției militare din HVO)

Alija Izetbegović
(Președinte al Republicii Bosnia și Herțegovina)

Sefer Halilović
(Șef de stat major al ARBiH, 1992-1993)
Rasim Delić
(Sef de stat major al ARBiH, 1993-1995)

Arif Pašalić
(comandant al Corpurilor IV din ARBiH)

Efective

40.000–50.000 (1993)^[2]

100.000–120.000 (1993)^[3]

Războiul croato-bosniac a fost un conflict dintre Republica Bosnia și Herțegovina și auto proclamata Republica Croată Herțeg-Bosnia, sprijinită de Republica Croația care s-a desfășurat din 19 iunie 1992^[1] - 23 februarie 1994.

Este deseori menționat ca un "război într-un război "pentru că este parte a marelui război bosniac. La început, bosniacii (musulmanii bosniaci) și croații au luptat într-o alianță împotriva Armatei Populare Iugoslave (JNA) și a Armatei Republicii Srpska (VRS). Totuși, până la sfârșitul anului 1992, tensiunile dintre bosniaci și croați au crescut. Primele incidente armate dintre aceștia au avut loc în octombrie 1992 în centrul Bosniei. Alianța militară a rămas în vigoare până la începutul anului 1993, când cooperarea dintre cele două părți s-a destrămat, iar cei doi foști aliați s-au angajat într-un conflict deschis.

Războiul croato-bosniac a escaladat în centrul Bosniei și, în curând, s-a răspândit în Herțegovina, majoritatea luptelor având loc în aceste două regiuni. Bosniacii au fost organizați în Armata Republicii Bosnia și Herțegovina (ARBiH), iar croații în Consiliul de Apărare Croat (HVO). Războiul a constat, în general, în conflicte sporadice cu numeroase acorduri semnate de încetare a focului în cursul acestuia. Cu toate acestea, nu a fost un război total între bosniaci și croați: ei au rămas aliați în alte regiuni. Mai multe planuri de pace au fost propuse de comunitatea internațională în timpul războiului, dar fiecare a eșuat. La 23 februarie 1994 s-a ajuns la un acord de încetare a focului și un acord care a încheiat toate ostilitățile a fost semnat la Washington la 18 martie 1994, moment în care HVO avea pierderi teritoriale semnificative. Acordul a dus la înființarea Federației Bosnia și Herțegovina (o grupare pre-statală din Bosnia și Herțegovina) și operațiuni comune împotriva forțelor sârbe, care au contribuit la modificarea echilibrului militar și la sfârșitul războiului bosniac.

Referințe[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b en „ICTY - Kordic and Cerkez judgment - II. PERSECUTION: THE HVO TAKE-OVERS B. Novi Travnik”. Accesat în 5 august 2009.
^ CIA 1993, p. 28.
^ CIA 1993, p. 25.

Cărți și jurnale

Almond, Mark (1994). Europe's backyard war: the war in the Balkans. London: Heinemann. ISBN 0-434-00003-5.
Almond, Mark (decembrie 2003). „Expert Testimony”. Review of Contemporary History. Oriel College, University of Oxford: Croatian Institute of History. 36 (1): 177–209.
Andreas, Peter (2011). Blue Helmets and Black Markets. Cornell University Press. ISBN 9780801457043.
Bellamy, Alex J. (2003). The Formation of Croatian National Identity: A Centuries-old Dream. Manchester: Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-6502-6.
Benthall, Jonathan; Bellion-Jourdan, Jerome (2003). Charitable Crescent: Politics of Aid in the Muslim World. I.B.Tauris. ISBN 9780857711250.
Bethlehem, Daniel; Weller, Marc (1997). The Yugoslav Crisis in International Law. Cambridge University Press. ISBN 9780521463041.
Bollens, Scott A. (2007). Cities, Nationalism and Democratization. London and New York: Routledge. ISBN 978-1-134-11183-1.
Bugajski, Janusz (1995). Ethnic Politics in Eastern Europe: A Guide to Nationality Policies, Organizations and Parties. Armonk: M. E. Sharpe. ISBN 978-1-56324-283-0.
Burg, Steven L.; Shoup, Paul S. (1999). The War in Bosnia-Herzegovina: Ethnic Conflict and International Intervention. Armonk: M. E. Sharpe. ISBN 978-0-7656-3189-3.
Calic, Marie–Janine (2012). „Ethnic Cleansing and War Crimes, 1991–1995”. În Ingrao, Charles; Emmert, Thomas A. Confronting the Yugoslav Controversies: A Scholars' Initiative (ed. 2nd). West Lafayette: Purdue University Press. pp. 114–153. ISBN 978-1-55753-617-4.
Central Intelligence Agency, Office of Russian and European Analysis (2002). Balkan Battlegrounds: A Military History of the Yugoslav Conflict, 1990–1995, Volume 1. Washington, D.C.: Central Intelligence Agency. ISBN 978-0-16-066472-4.
Central Intelligence Agency, Office of Russian and European Analysis (2002). Balkan Battlegrounds: A Military History of the Yugoslav Conflict, 1990–1995, Volume 2. Washington, D.C.: Central Intelligence Agency. ISBN 978-0-16-066472-4.
Central Intelligence Agency, (1993). Combatant Forces in the Former Yugoslavia (PDF). Washington, D.C.: Central Intelligence Agency.
Christia, Fotini (2012). Alliance Formation in Civil Wars. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-1-13985-175-6.
Cigar, Norman (1995). Genocide in Bosnia: The Policy of "Ethnic Cleansing". College Station: University of Minnesota Press. ISBN 978-1-58544-004-7.
Coakley, John (2013). Pathways from Ethnic Conflict: Institutional Redesign in Divided Societies. New York: Routledge. ISBN 9781317988472.
Davis, John (2005). The Global War on Terrorism: Assessing the American Response. Nova Science Publishers. ISBN 9781594542282.
Denti, Davide (2013). „Ethnic Cleansing and War Crimes, 1991–1995”. În Cuypers, Daniël; Janssen, Daniel; Haers, Jacques; Segaert, Barbara. Public Apology between Ritual and Regret: Symbolic Excuses on False Pretenses or True Reconciliation out of Sincere Regret?. Amsterdam: Rodopi. pp. 103–122. ISBN 9789401209533.
Dyker, David A.; Vejvoda, Ivan (2014). Yugoslavia and After: A Study in Fragmentation, Despair and Rebirth. New York City: Routledge. ISBN 9781317891352.
Farmer, Brian R. (2010). Radical Islam in the West: Ideology and Challenge. McFarland. ISBN 978-0-7864-6210-0.
Gallagher, Tom (2003). The Balkans After the Cold War: From Tyranny to Tragedy. New York: Routledge. ISBN 9781134472406.
Glenny, Misha (1996). The Fall of Yugoslavia: The Third Balkan War. New York: Penguin Books. ISBN 978-0-14-025771-7.
Goldstein, Ivo (1999). Croatia: A History. London: C. Hurst & Co. ISBN 978-1-85065-525-1.
Gow, James; Paterson, Richard; Preston, Alison R. (1996). Bosnia by Television. London: British Film Institute. ^{[nefuncțională]}
Grandits, Hannes (2016). „The Power of 'Armchair Politicians': Ethnic Loyalty and Political Factionalism among Herzegovinian Croats”. În Bougarel, Xavier; Helms, Elissa; Duijzings, Gerlachlus. The New Bosnian Mosaic: Identities, Memories and Moral Claims in a Post-War Society. London: Routledge. pp. 101–122. ISBN 9781317023081.
Hoare, Marko Attila (martie 1997). „The Croatian Project to Partition Bosnia-Hercegovina, 1990–1994”. East European Quarterly. 31 (1): 121–138.
Hoare, Marko Attila (2004). How Bosnia Armed. London: Saqi Books. ISBN 978-0-86356-367-6.
Hoare, Marko Attila (2010). „The War of Yugoslav Succession”. În Ramet, Sabrina P. Central and Southeast European Politics Since 1989. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 111–136. ISBN 978-1-139-48750-4.
Hockenos, Paul (2003). Homeland Calling: Exile Patriotism and the Balkan Wars. Ithaca: Cornell University Press. ISBN 978-0-8014-4158-5.
Klemenčić, Mladen; Pratt, Martin; Schofield, Clive H. (1994). Territorial Proposals for the Settlement of the War in Bosnia-Hercegovina. IBRU. ISBN 9781897643150.
Kohlmann, Evan F. (2004). Al-Qaida's Jihad in Europe: The Afghan-Bosnian Network. Berg. ISBN 1-85973-807-9.
Krišto, Jure (aprilie 2011). „Deconstructing a myth: Franjo Tuđman and Bosnia and Herzegovina”. Review of Croatian History. Zagreb, Croatia: Croatian Institute of History. 6 (1): 37–66.
Gosztonyi, Kristóf (2003). „Non-Existent States with Strange Institutions”. În Koehler, Jan; Zürcher, Christoph. Potentials of Disorder: Explaining Conflict and Stability in the Caucasus and in the Former Yugoslavia. Manchester: Manchester University Press. pp. 46–61. ISBN 9780719062414.
Kurspahić, Kemal (2003). Prime Time Crime: Balkan Media in War and Peace. Washington, D.C.: United States Institute of Peace. ISBN 9781929223398.
Lawson, Edward H.; Bertucci, Mary Lou (1996). Encyclopedia of Human Rights. Washington D.C.: Taylor & Francis.
Lukic, Reneo; Lynch, Allen (1996). Europe from the Balkans to the Urals: The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-829200-5.
MacDonald, David Bruce (2002). Balkan Holocausts?: Serbian and Croatian Victim Centered Propaganda and the War in Yugoslavia. Manchester: Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-6467-8.
Magaš, Branka; Žanić, Ivo (2001). The War in Croatia and Bosnia-Herzegovina 1991–1995. London: Frank Cass. ISBN 978-0-7146-8201-3.
Malcolm, Noel (1995). Povijest Bosne: kratki pregled [Bosnia: A Short History]. Erasmus Gilda. ISBN 9789536045037.
Marijan, Davor (decembrie 2006). „Sukob HVO-a i ABIH u Prozoru, u listopadu 1992” [Clash of the HVO and the ARBiH in Prozor, in October 1992]. Journal of Contemporary History (în Croatian). Zagreb, Croatia: Croatian Institute of History. 38 (2): 379–402. ISSN 0590-9597.
Marijan, Davor (2004). „Expert Opinion: On the War Connections of Croatia and Bosnia and Herzegovina (1991 – 1995)”. Journal of Contemporary History. Zagreb, Croatia: Croatian Institute of History. 36: 249–289.
Moore, Adam (2013). Peacebuilding in Practice: Local Experience in Two Bosnian Towns. Ithaca: Cornell University Press. ISBN 978-0-8014-5199-7.
Mrduljaš, Saša (2009). „Hrvatska politika unutar Bosne i Hercegovine u kontekstu deklarativnog i realnoga opsega Hrvatska zajednice / republike Herceg-Bosne” [Croatian policy in Bosnia and Herzegovina in the context of declarative and real extent of the Croatian Community / Republic of Herzeg-Bosnia]. Journal for General Social Issues (în Croatian). Zagreb: Institute of Social Sciences Ivo Pilar. 18: 249–289.
Mulaj, Kledja (2008). Politics of Ethnic Cleansing: Nation-State Building and Provision of Insecurity in Twentieth-Century Balkans. Lanham: Rowman & Littlefield. ISBN 9780739146675.
Nizich, Ivana (1992). War Crimes in Bosnia-Hercegovina. 1. New York: Human Rights Watch. ISBN 978-1-56432-083-4.
Owen, David (1996). Balkan Odyssey. London: Indigo. ISBN 9780575400290.
Perica, Vjekoslav (2002). Balkan Idols: Religion and Nationalism in Yugoslav States. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19517-429-8.
Ramet, Sabrina P.; Clewing, Konrad; Lukić, Reneo, ed. (2008). Croatia since Independence: War, Politics, Society, Foreign Relations. Munich: Oldenbourg. ISBN 978-3-48658-043-3.
Ramet, Sabrina P. (2006). The Three Yugoslavias: State-Building and Legitimation, 1918–2005. Bloomington: Indiana University Press. ISBN 978-0-253-34656-8.
Ramet, Sabrina P. (2010). „Politics in Croatia since 1990”. În Ramet, Sabrina P. Central and Southeast European Politics Since 1989. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 258–285. ISBN 978-1-139-48750-4.
Riedlmayer, András (2002). „From the Ashes: The Past and Future of Bosnia's Cultural Heritage”. În Shatzmiller, Maya. Islam and Bosnia: Conflict Resolution and Foreign Policy in Multi-Ethnic States. Montreal: McGill-Queen's Press. pp. 98–135. ISBN 9780773523463.
Sadkovich, James J. (ianuarie 2007). „Franjo Tuđman and the Muslim-Croat War of 1993”. Review of Croatian History. Zagreb, Croatia: Croatian Institute of History. 2 (1): 204–245. ISSN 1845-4380.
Schindler, John R. (2007). Unholy Terror: Bosnia, Al-Qa'ida, and the Rise of Global Jihad. New York City: Zenith Press. ISBN 9780760330036.
Sells, Michael Anthony (1998). The Bridge Betrayed: Religion and Genocide in Bosnia. Berkeley: University of California Press. ISBN 978-0-520-92209-9.
Sells, Michael A. (2003). „Sacral Ruins in Bosnia-Gerzegovina: Mapping Ethnoreligious Nationalism”. În Prentiss, Craig R. Religion and the Creation of Race and Ethnicity: An Introduction. New York: New York University Press. pp. 211–234. ISBN 9780814767009.
Takeyh, Ray; Gvosdev, Nikolas K. (2004). The Receding Shadow of the Prophet: The Rise and Fall of Radical Political Islam. London: Greenwood Publishing Group. ISBN 9780275976293.
Shrader, Charles R. (2003). The Muslim-Croat Civil War in Central Bosnia: A Military History, 1992–1994. College Station, Texas: Texas A&M University Press. ISBN 978-1-58544-261-4.
Tatalović, Siniša; Jakešević, Ružica (2008). „Terrorism in the Western Balkans – The Croatian Experience and Position”. În Prezelj, Iztok. The Fight Against Terrorism and Crisis Management in the Western Balkans. Ljubjana: IOS Press. pp. 132–146. ISBN 9781586038236.
Tanner, Marcus (2001). Croatia: A Nation Forged in War. New Haven: Yale University Press. ISBN 978-0-300-09125-0.
Toal, Gerard; Dahlman, Carl T. (2011). Bosnia Remade: Ethnic Cleansing and Its Reversal. New York: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-973036-0.
Trifunovska, Snežana (1994). Yugoslavia Through Documents: From its Creation to its Dissolution. Dordrecht: Martinus Nijhoff Publishers. ISBN 978-0-7923-2670-0.
Udovički, Jasminka; Štitkovac, Ejub (2000). „Bosnia and Hercegovina: The Second War”. În Udovički, Jasminka; Ridgeway, James. Burn This House: The Making and Unmaking of Yugoslavia. Durham: Duke University Press. pp. 175–216. ISBN 978-0-8223-2590-1.
Velikonja, Mitja (2003). Religious Separation and Political Intolerance in Bosnia-Herzegovina. College Station: Texas A&M University Press. ISBN 978-1-58544-226-3.
Walasek, Helen (2015). Bosnia and the Destruction of Cultural Heritage. Dorchester: Ashgate Publishing. ISBN 9781409437048.
Zürcher, Christoph (2003). Potentials of Disorder: Explaining Conflict and Stability in the Caucasus and in the Former Yugoslavia. Manchester University Press. ISBN 978-0-7190-6241-4.

[first_year_conflict-1] „ICTY - Kordic and Cerkez judgment - II. PERSECUTION: THE HVO TAKE-OVERS B. Novi Travnik”. Accesat în 5 august 2009.

[FOOTNOTECIA199328-2] CIA 1993, p. 28.

[FOOTNOTECIA199325-3] CIA 1993, p. 25.

[1]

[2]

[3]