Dalmația

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Harta Dalmaţiei în Croaţia

Dalmația (în croată Dalmacija, în italianǎ Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor (Boka Kotorska) în sud-est. Hinterlandul, Dalmația interioară (Zagora), are de la cincizeci de kilometri lățime în nord până la doar câțiva kilometri în sud.

Dalmația croată are patru județe, cu capitalele la Zadar (it. Zara), Šibenik (it. Sebenico), Split (it. Spalato) și Dubrovnik(it. Ragusa). Alte orașe importante sunt Biograd, Kaštela, Sinj, Solin, Omiš, Knin, Metković, Makarska, Trogir (it. Traù), Ploče, Trilj și Imotski.

Insulele dalmate mai mari sunt Dugi Otok, Ugljan, Pašman, Brač (it. Brazza), Hvar (it. Lesina), Korčula (it. Curzola), Vis (it. Curzola), Lastovo (it. Lagosta)și Mljet (it. Meleda). Cei mai importanți munți din Dalmația sunt Dinara, Mosor, Svilaja, Biokovo, Moseć și Kozjak. Râurile sunt Zrmanja, Krka, Cetina și Neretva.

Datorită curenților maritimi și vânturilor, apa de mare din Adriatica este mai curată și mai caldă pe malul croat decât pe cel italian. Pe coasta dalmată se află și foarte multe golfuri, insule și strâmtori. Acest lucru o face un loc foarte atractiv pentru turismul nautic. Există de asemenea numeroase debarcadere.

În Dalmația se află de asemenea mai multe parcuri naturale care sunt atracții turistice: râul carstic Paklenica, arhipelagul Kornati, râurile învolburate Krka și insula Mljet.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Luigi Tomaz, Il confine d'Italia in Istria e Dalmazia. Duemila anni di storia, Presentazione di Arnaldo Mauri, Conselve 2008.
  • Luigi Tomaz, In Adriatico nel secondo millennio, Presentazione di Arnaldo Mauri, Think ADV, Conselve, 2010.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]