Film științifico-fantastic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sffilm.png
Film științifico-fantastic
Listă de filme SF (TV)
Înainte de 1920 Anii 1970
Anii 1920 Anii 1980
Anii 1930 Anii 1990
Anii 1940 Anii 2000
Anii 1950 Anii 2010
Anii 1960 Seriale TV

Filmul științifico-fantastic este un gen de film care utilizează ficțiunea speculativă pe bază de reprezentări de fenomene care nu sunt neapărat acceptate de știința contemporană, cum ar fi: viața extraterestră în cultura populară; planete și civilizații extraterestre; călătorii în timp; roboți sofisticați, nave spațiale futuristice și alte tehnologii.

Filmul științifico-fantastic a fost adesea folosit pentru a oferi comentarii sociale sau politice, precum și de a explora probleme filozofice, cum ar fi condiția umană.

Definiții. Particularități[modificare | modificare sursă]

Definirea cu precizie a filmelor ce aparțin genului științifico-fantastic este adesea dificilă, deoarece nu există o definiție universal acceptată a genului; dar acest tip de filme își au originea de cele mai multe ori în literatură.

Filmul științifico-fantastic este un gen de film care pune accentul pe realități, extrapolări sau pe știință speculativă și metode empirice, interacționează într-un context social cu cele mai variate aspecte de actualitate, cu transcendentalismul magiei și religiei, în încercarea de a concilia omul cu necunoscutul.

O caracteristică a genului este că un film științifico-fantastic poate fi combinat cu multe alte genuri, dar în mod special cu filmul horror ca în cazul producției Alien din 1979.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începuturile filmului științifico-fantastic coincid cu debutul celei de-a șaptea arte. Nou-născutul cinematograf a fost inventat nu doar pentru a aduce pe ecran scene din viața cotidiană, dar și ca un mijloc extraordinar și inovativ de prezentare a viselor și a fanteziilor oamenilor.

Deși genul SF s-a conturat abia la începutul anii ’50, primul film științifico-fantastic este considerat Călătorie pe Lună (Le voyage dans la Lune, 1902) realizat de Georges Méliès, în care prezintă o călătorie spre Lună a unei navete spațiale. Tot Georges Méliès este considerat și inventatorul efectelor speciale din cinematografie.

Câteva filme considerate aparținând genului științifico-fantastic și de groază:

În anii '20, creatorii europeni de film au tendința de a utiliza filmul științifico-fantastic pentru predicții și comentarii sociale, așa cum reiese din filmele germane Metropolis (1926) sau Frau im Mond (1929).

Anii 1920-1950[modificare | modificare sursă]

Lista celor mai reprezentative filme:

Fritz Lang în anul 1950
Afișul filmului Metropolis, 1927

Anii 1950-1970[modificare | modificare sursă]

Anii 1970-1990[modificare | modificare sursă]

Anii 1990-2000[modificare | modificare sursă]

Anii 2000-2020[modificare | modificare sursă]

Seriale științifico-fantastice în România[1][modificare | modificare sursă]

În 1990, televiziunea publică a început difuzarea săptămânală a emisiunii Știință și Imaginație. Emisiunea a debutat, în cadrul programului de divertisment duminical Videomagazin și avea ca prezentatori pe Mihai Bădescu și Alexandru Mironov[2]. Cei doi se ocupau inițial de prezentarea cărților și revistelor științifico-fantastice dar și de evenimentele din viața comunității de fani de la noi. La început, timpul alocat emisiunii era de numai 10 minute însă, din toamna aceluiași an, el a crescut prin includerea unui episod din serialul Zona Crepusculară, urmat, în anul următor, de Captain Power și câteva filme artistice (Băiatul și Câinele, Cyborg 2087 etc.)

În martie 1992, a început să fie difuzat The Ray Bradbury Theater, o antologie televizată (1985-1992), bazată pe povestirile scriitorului Ray Bradbury. În toamna 1993, Știință și Imaginație s-a transformat în Serial SF, o emisiune de sine stătătoare cu o durată de o oră, în cadrul căreia a început difuzarea, pentru prima oară în România, a serialului de succes Star Trek: Generația următoare. În scurt timp, el a devenit cel mai important serial săptămânal. În același timp, în 1994, postul Tele 7abc a contribuit și el la conturarea fenomenului SF prin difuzarea serialul Star Trek: Seria originală. Curând, acestora li s-a alăturat și Star Trek: Seria animată, tot pe Tele 7abc.

În toamna 1996, emisiunea Serial SF a mai găzduit o antologie video după cea a lui Ray Bradbury: „Bine ați venit în pavilionul cu maimuțe”, o ecranizare după Kurt Vonnegut. Apoi a început difuzarea celei de-a treia serii Star Trek de succes: Deep Space 9, în care 5-10% din fiecare episod e constituit din elemente de grafică pe computer.

Tot în cursul anului 1996, după experiența Tele 7abc, o altă televiziune comercială, Pro TV, care și-a asumat sarcina de a aduce cât mai multe seriale SF pe micile ecrane, a difuzat serialul Seaquest DSV, produs de compania Amblin a lui Steven Spielberg, apoi Dosarele X. Deși cu greu poate fi încadrat în genul SF, Dosarele X a acumulat o popularitate remarcabilă ajungând, asemenea Star Trek, un fenomen și un serial-cult triumfător. Spre deosebire de Star Trek însă, Dosarele X se baza pe devalorizarea științei și pe valorizarea paranormalului. În plin succes al Dosarelor X, compania producătoare, Fox, a demarat proiectul unui serial asemănător, Millenium, pe care Pro TV s-a și grăbit să-l aducă pe ecranele noastre. Fără să se ocupe prea mult de fenomene inexplicabile, Millenium rămâne un serial sumbru și neliniștitor.

Teme, imagini și elemente vizuale[modificare | modificare sursă]

Forme de viață extraterestră[modificare | modificare sursă]

Conceptul de viață, în special viața extraterestră inteligentă, este foarte popular în filmele științifico-fantastice.

În primele filme adesea sunt utilizate forme de viață extraterestră ca o amenințare sau ca un pericol la adresa rasei umane, în cazul în care invadatorii fictivi au avut ca baza de inspiratie amenințările reale militare sau politice de pe Pământ. În filmele ulterioare încep să apară și forme de viață extraterestră cu comportament pașnic sau benefic pentru natură, de exemplu în filmele Escape to Witch Mountain (1975), E.T. the Extra-Terrestrial, Koi Mil Gaya sau Close Encounters of the Third Kind. Extratereștrii în filmele contemporane sunt încă deseori descriși ca ostili: Alien (1979), Predator (1987).

Cataclisme[modificare | modificare sursă]

O temă frecventă în rândul filmelor științifico-fantastice este aceea de a prezenta catastrofe iminente sau actuale, dar la o scară epică.

Filmele cu catastrofe de obicei se încadrează în următoarele categorii generale:

  • Invazie extraterestră - extratereștrii ostili ajung în contact cu umanitatea și încercă să o înlocuiască. Ei sunt fie o majoritate covârșitoare și foarte puternici sau foarte infiltrați în rândul oamenilor. Exemple tipice includ: War of the Worlds (1953) și Invasion of the Body Snatchers (1956).
  • Catastrofe de mediu - cum ar fi schimbările climatice majore, sau o ciocnire cu un asteroid sau o cometă. Filme care prezintă această temă: Soylent Green (1973) și Waterworld (1995).
  • Omul înlocuit de tehnologie - de obicei sub forma unui program avansat de computer, roboți sau cyborgi, modificări genetice. Printre filmele din această categorie amintim: Terminator (1984) sau The Matrix (1999).
  • Războiul nuclear - prezintă scenarii apocaliptice despre supraviețuitorii unor conflicte armate globale cu bombe nucleare. Exemple de filme: Dr. Strangelove (1964), Planet of the Apes (1968), A Boy and His Dog (1975) și Mad Max (1979),.
  • Pandemie - o boală extrem de letală, de multe ori creată chiar de om, amenință sau distruge majoritatea umanității într-o epidemie de proporții. Acest subiect a fost tratat în filme cum ar fi: Andromeda Strain (1971), Omega Man (1971) și Twelve Monkeys (1995).

Roboți[modificare | modificare sursă]

În primele filme, roboții erau de obicei interpretați de un actor uman îmbrăcat într-o cutie metalică, după cum se poate observa în filmul The Phantom Empire, cu toate că robotul de sex feminin din Metropolis este o excepție.

O temă populară în filmul științifico-fantastic este întrebarea dacă nu cumva roboții vor înlocui oamenii într-o zi, întrebare ridicată în filmul ecranizat după Isaac Asimov: Eu, robotul.

Altă temă populară este dacă roboții inteligenți ar putea dezvolta o conștiință și o motivație să preia controlul sau să distrugă rasa umană (vezi seria Terminator).

Inteligență artificială[modificare | modificare sursă]

  • Matrix

Călătorii în timp[modificare | modificare sursă]

  • Back to the Future
  • The Time Machine
  • Donnie Darko
  • The Butterfly Effect
  • Iceman (1984) prezintă povestea reanimării unui Neanderthal congelat
  • Freejack (1992)

Controlul minții și Schimbarea de identitate[modificare | modificare sursă]

  • Blade Runner
  • RoboCop
  • Total Recall
  • A Clockwork Orange
  • The Manchurian Candidate
  • Paycheck
  • Eternal Sunshine of the Spotless Mind

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 1
  2. ^ 2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]