Portal:SF

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
MBoehmeMeeting.jpg

Portal Științifico-fantastic



În prezent, există 15 articole ale Portalului SF.

  Index general  [modifică]
Lewecke-gateport.jpg
  • Generalități :

Science-fictionGenuriTeme (concepte) • Autori (români) • PersonajePremiiConvenții

  • În literatură și benzi desenate :

ScriitoriSeriiCărți (în română) • Colecții de povestiriPremii literareBenzi desenateReviste (din România) • Podcasturi

  • În cinema și televiziune :

Filme (Cronologie) • Seriale TV

  • Articole conexe :

FantezieFantastiqueSuper-eroi

  Introducere  [modifică]
Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction, din engl. science fiction este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.

Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.

În general se folosesc două abrevieri pentru „științifico-fantastic”: SF/S.F. și sci-fi. SF sau S.F. sunt abrevierile cele mai folosite de către scriitorii acestui gen și de către fani. Pe de altă parte termenul englez sci-fi (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate și este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de științifico-fantastic nu sunt de acord cu folosirea lui.

  Știați că?  [modifică]
Jules Verne
Herbert George Wells
  • Jules Verne a spus, într-un interviu că „drumul pe care merge el (H. G. Wells) se deosebește radical de al meu”?

Interviul a fost acordat ziaristului englez Charles Dowburn în 1904, ca reacție la scrierile unui critic, care, după apariția romanului Mașina timpului afirma că „Dl. Wells se anunță ca un Jules Verne englez”.

Jules Verne a mai afirmat în interviu că „În vreme ce eu caut să pornesc de la lucruri verosimile și în principiu posibile, Wells născocește pentru actele de bravură ale eroilor săi procedee din cele mai incredibile. Așa, de exemplu, dacă vrea să-și arunce eroul în spațiu, el inventează un metal fără greutate...”

La rândul său, H. G. Wells scria în prefața volumului „Seven famous novels” apărut în Statele Unite în 1934„...aceste povestiri au fost comparate cu opera lui Jules Verne și a existat, într-o vreme, o tendință a criticilor literari de a mă numi un Jules Verne englez. Dar, între anticipațiile marelui francez și fanteziile mele nu există nicio înrudire. Opera lui se referă aproape întotdeauna la posibilitățile electrice de invenție și descoperire și cuprinde unele previziuni remarcabile... Povestirile mele ... nu-și propun să relateze lucruri posibile; ele sunt încercări ale imaginației într-un domeniu complet deosebit...”

Referințe:Ion Hobana - Prefață la Omul invizibil, Primii oameni în Lună de H. G. Wells, Editura pentru Literatură, BPT 335, 1966

  Citate  [modifică]

Isaac Asimov:

  • Inteligențe străine care ar explora Sistemul Solar cu imparțialitate, ar nota foarte probabil despre Soare acestea: Steaua X, clasă spectrală G0, 4 planete plus pulbere stelară." (citatul este de obicei preluat sub forma "Jupiter plus pulbere stelară.")
    • În articolul "By Jove!" din View from a Height (1963).
  • Voi fi ținut minte pentru trilogia Fundației și pentru cele Trei Legi ale Roboticii. Nu vreau să fiu ținut minte pentru nici o carte, pentru nici un grup de cărți. Orice am scris poate fi atins sau chiar depășit de ceea ce altcineva va face. Totuși cantitatea, calitatea și varietatea nu pot fi duplicate de nimeni. Asta este ceea ce vreau eu să fie ținut minte.
    • În Yours, Isaac Asimov (20 septembrie 1973).
  Concepte și tehnologii  [modifică]
Concepția artistului Les Bossinas '1989 asupra misiunii Marte
  • Colonizarea spațială (așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administrator NASA.
Marte terraformat
  Serii și universuri fictive  [modifică]
în literatură

Lumea Inelară Atlan Zorii nopții Dragonriders of Pern Hyperion Cantos La Compagnie des glaces The Culture Non-A Cycle des dieux Dune Ciclul Ecumen Seria Uplift Saga lui Ender Seria Fundația Seria Lensman Revelation Space Seria Majipoor Ciclul Sabotorilor Planet of Adventure Lumea Fluviului The Demon Princes Wess'Har Ghidul Autostopistului Galactic Les Guerriers du silence Helliconia Honor Harrington Perry Rhodan The Lost Regiment The Rediscovery of Man Starship Troopers Întoarcerea acasă Trilogia Marte Saga Vorkosigan The Death Gate Cycle

în benzi desenate

Blake et Mortimer Buck Rogers La Caste des Méta-Barons Le Cycle de Cyann L'Empire de Trigan Flash Gordon Jet Logan Judge Dredd Luc Orient Mandrake Les Mondes d'Aldébaran RanXerox Le Scrameustache Storm Valérian et Laureline Yoko Tsuno Yiu

în cinema și televiziune

Alien Avatar Babylon 5 Battlestar Galactica BattleTech Blade Runner Brazil Doctorul Who Farscape Fringe Futurama Războiul stelelor Pământ: Conflict final Matrix Red Dwarf Sliders Soylent Green Stargate Star Trek Terminator X-Files

în jocuri video

Borderlands Command & Conquer Crysis Dead Space Descent: FreeSpace Doom Earth Defense Force 2017 EVE Online Fallout Final Fantasy F-Zero Gears of War Haegemonia: Legions of Iron Half-Life Halo Homeworld Mankind Metal Gear Metroid Red Faction Mass Effect StarCraft Vanquish

În RPG & wargames

AT-43 Cyberpunk Empire galactique Hell Dorado Infinity Laserburn Paranoïa Shadowrun SpaceMaster Tannhäuser Warhammer 40,000 Warmachine

  Resurse Wikisursă  [modifică]
  Portaluri conexe  [modifică]
  În prim plan...  [modifică]
  Imagine selectată  [modifică]
Orbitale.jpg
  Genuri SF  [modifică]
  Autori  [modifică]

Douglas Adams Felix Aderca Brian Aldiss George Anania Poul Anderson Georges-Jean Arnaud Catherine Asaro Neal Asher Isaac Asimov A.A. Attanasio Ayerdhal Paolo Bacigalupi Iain Banks Jacques Barbéri Pierre Barbet René Barjavel Stephen Baxter Romulus Bărbulescu Greg Bear Francis Berthelot Alfred Bester Pierre Bordage Pierre Boulle Ray Bradbury Marion Zimmer Bradley David Brin Fredric Brown John Brunner Serge Brussolo Orson Scott Card George Ceaușu Arthur C. Clarke Vladimir Colin Sebastian A. Corn Alain Damasio Maurice G. Dantec Clark Darlton Samuel R. Delany Michel Demuth Philip K. Dick Thierry Di Rollo Dominique Douay Greg Egan Philip J. Farmer Robert L. Forward Neil Gaiman Laurent Genefort William Gibson Jean-Jacques Girardot Simon R. Green Christian Grenier Jimmy Guieu Joe Haldeman Peter F. Hamilton M. John Harrison Robert Heinlein Charles et Nathalie Henneberg Frank Herbert Aldous Huxley Daniel Keyes Gérard Klein Nancy Kress Jean de La Hire Ursula Le Guin Serge Lehman Stanislaw Lem Jean-Marc Ligny Howard P. Lovecraft Barry N. Malzberg George R. R. Martin Richard Matheson Xavier Mauméjean Anne McCaffrey Régis Messac Walter Miller Michael Moorcock Catherine Lucille Moore Larry Niven George Orwell Frederik Pohl Tim Powers Christopher Priest Robert Reed Alastair Reynolds Kim Stanley Robinson Richard Paul Russo Fred Saberhagen K.H. Scheer Robert Sheckley Mary Shelley Robert Silverberg Clifford D. Simak Dan Simmons Cordwainer Smith Edward Elmer Smith Norman Spinrad Lyon Sprague de Camp Neal Stephenson Bruce Sterling Arcadi et Boris Strougatski Theodore Sturgeon Walter Tevis Jack Vance A. E. van Vogt John Varley Jules Verne Vernor Vinge Kurt Vonnegut Roland C. Wagner David Weber H. G. Wells Scott Westerfeld Edward Whittemore Walter Jon Williams Connie Willis Robert Charles Wilson Bernard Wolfe Gene Wolfe John C. Wright Stefan Wul John Wyndham Ievgueni Zamiatine Roger Zelazny

  Premii SF  [modifică]
  LinkFA-star (ja).pngArticole de calitate  [modifică]
William Gibson 60th birthday portrait.jpg
William Ford Gibson (n. 17 martie 1948) este un scriitor canadian de origine americană. Romanele lui de ficțiune speculativă i-au atras numele de "profetul întunecat" al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de "cyberspațiu" în povestirea sa "Burning Chrome" (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromancer (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson a creat o iconografie a erei informaționale înainte de apariția Internet-ului în anii '90.[1] Tot lui Gibson i se datorează prezicerea apariției programelor de reality-tv și stabilirea conceptelor de bază a dezvoltării mediilor virtuale precum jocurile video și World Wide Web.

Pentru că familia lui s-a mutat foarte des în timpul copilăriei lui, Gibson a devenit un adolescent timid și izolat, care prefera să citească science-fiction. După ce și-a petrecut adolescența într-un internat privat din Arizona, Gibson a evitat recrutarea în armată pe timpul războiului din Vietnam emigrând în Canada în 1968, unde a devenit preocupat de contracultură și, după ce s-a stabilit în Vancouver, a devenit scriitor profesionist. Și-a păstrat cetățenia dublă. Primele lucrări ale lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor – o "combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii ". Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de science fiction. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromancer, care a avut un mare succes atât din partea criticii cât și a cititorilor, declanșând practic mișcarea literară cyberpunk.

  Cum puteți ajuta  [modifică]
Feather narrow.png
  • Terraflorin - tot felul de articole (biografii, cărți, filme)
  Legături externe  [modifică]
Ce sunt Portalurile? | Răsfoire după temă