Elegie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Elegia este specia genului liric caracterizata prin exprimarea unui sentiment de tristete,de regret, de melancolie. Sentimentele elegiace se pot identifica la mai multe specii ale liricii culte. Elegia este considerata muza durerii. La inceputul poezia este scrisa in distih exprimind jalea-distihul elegiac. Mai tarziu a inceput sa exprime sentimente complexe.

Particularitati : ¤ Corespunzatoare bocitului popular , in care se exprima un sentiment de tristete,regret,durere,melancolie. ¤Uneori are un pronuntat caracter meditativ. ¤In mod clasic ,elegia este reprezentata de orice poem compus din versuri elegiace, distihuri formate din alternarea hexametrului cu pentametrul. ¤Tonul este tandru.

Clasificarea: ~erotice ~filosofice ~religioase ~patriotice

Din limba greaca (cintec de doliu.O specie lirica in care poetul isi exprima sentimentele de tristete , mergind de la melancolie la durere.Tonul este tandru, trist, melancolic. In secolul XX,totusi, elegia tinde sa dobindeasca un caracter filosofic. Trasaturile principale sunt: 1) Exprima un sentiment de tristete 2) Cuprinde deseori elemente filosofice 3) Uneori are un pronuntat caracter meditativ. Reprezentati din literatura universala : I.W. Goethe (Elegia de la Marienbold), A.S. Puskin (Elegia), Petrarca (Consoliera), R.M. Rikle (Elegiile din Duino), A. de Lamartine. Reprezentati din literatura Romana: G. Alexandrescu (Adio, La tirgoviste), V. Alecsandri (Steluta), T. Arghezi (Cenusa visarilor) M. Eminescu (Melancolie, O mama), Lucian Blaga(Gorunul), Renata Verejanu (O lacrimă).