Literatură științifico-fantastică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Science-fiction” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Science-fiction (dezambiguizare)

Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune,[1] SF sau science-fiction, pronunțat [sa-iăns fic-șăn] sau [sa-ins fic-șăn], din engl. science fiction /ˈsaɪ.əns ˈfɪk.ʃən/) este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.

Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.

În general se folosesc două abrevieri pentru „științifico-fantastic”: SF/S.F. și sci-fi. SF sau S.F. sunt abrevierile cele mai folosite de către scriitorii acestui gen și de către fani. Pe de altă parte termenul englez sci-fi (pronunțat /ˈsaɪ ˈfaɪ/) (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate și este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de științifico-fantastic nu sunt de acord cu folosirea lui.

Teme[modificare | modificare sursă]

Este posibilă aplicarea imaginației creative în diferite secțiuni ale acestei idei. De exemplu:

  • Efectul științei imaginate;
  • Efectul imaginat al științei actuale;
  • Efectul științei și al tehnologiei asupra unor societăți imaginate;
  • Efectul tehnologiei imaginate asupra unui individ; etc.

Prin urmare, povestea poate descrie o societate extrem de neobișnuită (spre exemplu o civilizație extraterestră sau o societate dintr-o dimensiune paralelă a spațiu-timpului) și reacția lor la o descoperire care (pentru cititor) este binecunoscută, spre exemplu Căderea nopții de Isaac Asimov. O societate neobișnuită este și cazul unei societăți aflate în trecutul foarte îndepărtat, ca în cazul seriei de filme Războiul stelelor, sau în viitorul îndepărtat, ca in cazul seriei Fundației lui Isaac Asimov.

Sau, din contră, societatea poate fi obișnuită și umană, dar individul e o persoană neobișnuită (un mutant - telepat, telekinet sau posedând altfel de puteri sau caracteristici considerate nenaturale/supranaturale), care răspunde neobișnuit la evenimente firești. Chiar indivizii și societatea pot fi obișnuiți, dar supuși unor circumstanțe bizare (cum ar fi invenția teleportării).

O idee comună este că literatura științifico-fantastică este în general o încercare de a prezice viitorul. Unii critici merg chiar atât de departe încât să judece succesul unei scrieri științifico-fantastice pe baza preciziei ca predicție. Cu toate că majoritatea scrierilor acestui gen se referă la viitor, în general autorii nu încearcă să facă predicții, ci mai degrabă folosesc viitorul ca un spațiu deschis pentru temele lor. Bineînțeles că există excepții, mai ales în literatura științifico-fantastică timpurie.

Cititorii și pasionații de științifico-fantastic, împreună cu o parte a autorilor genului, alcătuiesc împreună fandomul, o subcultură ai cărei membri sunt legați de pasiunea comună pentru SF; o subcultură în sensul că aderă la literatura SF, care se opune adesea literaturii tradiționale, considerate a fi literatură de consum. Există reviste ale fanilor SF sau ale unor cenacluri literare de profil, care se numesc fanzine (din en. americană fan[atic + maga]zin[e][2]) și reviste pe Internet, denumite webzine.

Premii literare acordate literaturii SF[modificare | modificare sursă]

Premiile literare cele mai prestigioase sunt cele americane. Cele mai importante sunt premiile Hugo, ce se acordă anual la fiecare congres Worldcon, organizat de voluntari; cel de-al doilea set de premii se acordă de către criticii de specialitate și se numesc premiile Nebula.

Teme predilecte (listă incompletă)[modificare | modificare sursă]

Fanii[modificare | modificare sursă]

O caracteristică unică a genului științifico-fantastic este comunitatea de fani foarte puternică, din care chiar mulți autori reprezintă o parte importantă. Mulți dintre cei interesați de acest gen doresc să interacționeze cu alții care au aceleași interese; în timp s-a dezvoltat o întreagă cultură a fanilor științifico-fantasticului. Grupuri locale de fani există în toată lumea; adesea aceste grupuri își publică propriile lucrări SF. De asemenea ei organizează și congrese de SF, dintre care primul și cel mai mare este Worldcon; în Europa se organizează anual Eurocon. Și în România are loc un astfel de congres, numit Romcon.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DEXonline, știínță-ficțiúne. Accesat pe 24-IX-2011.
  2. ^ ro fanzín, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, Florica Dimitrescu, Editura Logos, 1997

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]